Corespondență // Ce sunt „pactul comun de securitate” și „planul Marshall” obținute de la UE de R. Moldova
Republica Moldova este în mod oficial candidată la aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce va constitui obiectul referendumului din 20 octombrie, simultan cu alegerile prezidențiale. În acest context, reuniți luni, 14 octombrie, la Luxemburg, miniștrii de Externe ai UE au discutat și aprobat un nou pachet financiar de sprijin care va avea potențialul de a dubla dimensiunea economiei țării într-un deceniu, obiectivul fiind de a investi în ocuparea forței de muncă, în creștere, servicii și în infrastructura țării.
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a spus de altfel că Moldova a făcut progrese însemnate în ciuda intimidărilor rusești, a ciberatacurilor și a cumpărării de voturi.
De asemenea, miniștrii au aprobat un nou pachet de sancțiuni împotriva a cinci persoane care au participat la acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova și care sunt legate de Găgăuzia, fiind vorba în primul rând de guvernatoarea Evghenia Guțul.
„Pactul comun de securitate” cu UE
Printre importantele beneficii ale obținerii, anul trecut, a statutului de candidat, Uniunea Europeană și Moldova au semnat pe 21 mai 2024 un acord de parteneriat în domeniul apărării și securității, un „pact comun de securitate” pentru a ajuta Chișinăul să reziste mai bine amenințărilor rusești.
De altfel, UE a semnat mai multe asemenea acorduri pentru a crea o rețea de țări „prietenoase” care doresc să-și consolideze securitatea, ceea ce va asigura o cooperare mai strânsă în chestiuni precum securitatea cibernetică.
Acordul de securitate cu Republica Moldova urmărește întărirea capacității Chișinăului de a-și proteja interesul național și independența. De altfel, chiar și țările membre pot semna separat asemenea acorduri. Astfel, Franța a semnat un acord bilateral de apărare cu Moldova în luna martie 2024.
Rusia a cheltuit peste o sută de milioane de dolari în acest an în perioada premergătoare alegerilor, iar campania electorală a fost afectată de felurite încercări de dezinformare și ingerință din partea Moscovei. Cel mai vocal oponent al aderării la UE, Ilan Șor, omul de afaceri pro-rus condamnat și fugar, recent s-a oferit să plătească alegătorii dacă se înscriu în campania lui și votează împotriva guvernului.
„Planul Marshall” al UE pentru Moldova
Cât despre sprijinul financiar, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, joia trecută, la Chișinău, un ajutor fără precedent de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova, înainte de alegeri și de referendum. „Vom investi 1,8 miliarde de euro” pe perioada 2025-2027 pentru „renovarea școlilor”, „construirea a două spitale noi”, dezvoltarea internetului, precum și a infrastructurii de transport și energie „conectată la rețeaua europeană”, a declarat ea alături de președinta Maia Sandu.
Comisia Europeană a precizat că acest pachet de ajutoare este „cel mai mare program de ajutor financiar al UE de la independența” din 1991 încoace.
Propunerea executivului UE pentru Moldova trebuie să fie acum adoptată de Parlamentul European. Proiectele de infrastructură ar urma să includă două spitale noi în orașele Bălți și Cahul, un nou proiect rutier care leagă orașul românesc Iași de Chișinău și Odesa, precum și noi poduri peste râul Prut.
Planul de creștere și investiții al UE pentru Moldova seamănă cu planul de creștere și investiții al Comisiei Europene pentru Balcanii de Vest introdus anul trecut și a fost numit un „plan Marshall” pentru Moldova.
Oferit de președintele SUA Harry Truman în 1948, Planul Marshall – numit după secretarul de stat George Marshall – a injectat miliarde de dolari în ajutor economic țărilor europene.
Autor: Dan Alexe
