Audieri parlamentare despre fraudarea alegerilor. Lilian Carp: Peste 140 de mii de persoane au fost implicate în acte de corupție electorală
Audieri parlamentare privind schemele de fraudare a recentelor alegeri prezidențiale și referendum ar urma să aibă loc săptămâna viitoare într-o ședință a Legislativului. Anunțul a fost făcut de președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, după ce, astăzi, comisia a audiat reprezentanți ai Centrului Național Anticorupție (CNA), Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Inspectoratului General al Poliției (IGP), Procuraturii Generale (PG) și Comisiei Electorale Centrale (CEC). Mai multe modificări legislative care ar oferi instituțiilor responsabile pârghii mai mari pentru a contracara fenomenul cumpărării voturilor urmează să fie votate până la încheierea sesiunii parlamentare.
Majoritatea materialelor acumulate de CNA în procesul de documentare a fraudelor electorale rămân încă în examinare. Dintr-un total de peste 3750 de materiale, doar puțin peste 1000 au fost examinate, iar 2734 sunt încă în examinare. În urma celor peste 500 de percheziții efectuate în campania electorală, au fost sechestrate 57 de milioane de lei. Iar numărul persoanelor implicate, cărora le-au fost cumpărate voturile, s-ar ridica la 140 de mii, dar cifra nu este una finală, a precizat Lilian Carp.
El a reiterat că schema de fraudare a alegerilor a avut loc prin implicarea Federației Ruse fiind testată în alegerile din autonomia găgăuză, din 2023, doar că la o scară mai mică și prin cumpărarea directă a voturilor. La scrutinele din 20 octombrie și 3 noiembrie au fost aplicate noi scheme de corupere a alegătorilor. Una din ele – transferarea banilor prin intermediul aplicației PSB Bank a băncii rusești, aflată sub sancțiuni internaționale.
„Procesul de fraudare a fost făcut prin intermediul câtorva organizații nonguvernamentale care au fost folosite ca paravan pentru a putea frauda alegerile. Prin intermediul acestor organizații, a avut loc și cumpărarea nemijlocită a votului. Una din ele este Evrazia, din care fac parte persoane afiliate grupului Șor nemijlocit”.
Prin intermediul acestei organizații au avut loc și instruiri pentru grupuri de tineri de către „polit-tehnologi” din Uzbekistan, Kazahstan, Federația Rusă, inclusiv Alexandr Dughin, ideologul Kremlinului.
115 tineri au fost instruiți la un poligon din apropierea Moscovei cu tehnici de organizare care aveau ca obiectiv destabilizarea în masă în timpul protestului. Un grup din acești tineri a fost instruit și în Bosnia. Iar la Moscova a mai fost creat un așa-zis Centru cultural moldovenesc prin intermediul căruia au fost colectate date despre moldovenii care muncesc sau locuiesc în Federația Rusă.
„Obiectivul era crearea unei baze de date și implicarea în fraudarea alegerilor”, a precizat Carp.
O componentă nouă de fraudare a fost și implicarea clericilor. Din 500 de slujitori ai bisericii abordați, majoritatea au refuzat să conlucreze, chiar dacă, în prima fază, au mers la Moscova, a mai anunțat deputatul PAS.
„A mai fost depistat un fenomen de donații fictive făcute de un agent economic unui candidat electoral. Aici apare o nouă lacună legislativă prin care pentru a putea mușamaliza finanțarea ilegală au fost făcute donații fictive pentru materiale promoționale electorale. Acest lucru va trebui reglementat în legislație pentru a combate fenomenul”, a explicat Lilian Carp.
Un alt fenomen a fost coruperea unor operatori electorali pe telefoanele cărora au fost descărcate aplicațiile PSB Bank. Unii dintre ei au fost excluși în turul doi al scrutinului prezidențial.
Menționăm că autoritățile de la Chișinău au declarat că alegerile din Republica Moldova s-au desfășurat pe fundalul tentativelor „organizației criminale Șor”, susținută de Federația Rusă, de a compromite procesul electoral. Potrivit procurorului general, Ion Munteanu, coruperea electorală și finanțarea partidelor politice orchestrate de fugarul Ilan Șor, condamnat în dosarul „Frauda bancară”, au atins o amploare fără precedent în cadrul acestor alegeri prezidențiale.
Începând cu septembrie 2022, din Federația Rusă în Republica Moldova au ajuns fluxuri masive de bani ilegali. Inițial – prin contrabandă sau criptomonede, iar ulterior – prin intermediul unei bănci rusești aflată sub sancțiuni internaționale.
