Lilian Carp: Noțiunea de trădare de patrie trebuie redefinită
Pentru a contracara corupția electorală trebuie, între altele, redefinită noțiunea de trădare de patrie, deoarece în campania prezidențială s-a acționat în interesul altui stat în vederea obținerii unui rezultat electoral. Declarația a fost făcută de către președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, deputatul PAS Lilian Carp, în cadrul emisiunii „Bună seara” de la Moldova 1. Această intenție a fost însă criticată de către deputatul BCS Radu Mudreac, iar fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a calificat această idee drept una periculoasă.
Lilian Carp a menționat că modificările vor fi operate în urma unor dezbateri publice, cu participarea societății civile.
„Vor cădea sub incidență cei care vând țara. Pe parcursul a 30 de ani, a fost dezgolită definiția trădării de patrie. Pe parcursul acestor ani, s-au perindat unii trădători la guvernare, au avut grijă să-și protejeze spatele, au dezgolit această definiție, au scos pârghiile instituțiilor care trebuie să acționeze și statul nu a avut pârghii cu care să lupte cu trădătorii de patrie, cu cei care acționează în interesul altui stat. Cei care acționează în interesul altui stat să destabilizeze Republica Moldova și este demonstrat acest lucru că au luat bani și au acționat în interesul altui stat, trebuie să răspundă după lege.”
La rândul său, vicepreședintele Comisiei juridice, numiri și imunități, socialistul Radu Mudreac, a declarat că revizuirea noțiunii de trădare de patrie va conduce la faptul că „toți cei care nu vor fi de acord cu puterea, cu PAS, vor fi trădători de patrie”. „Atunci să încercăm să analizăm pentru ce s-au dat sume suplimentare și la MAI, ca urmare a rectificării bugetului, la poliție? Pentru ce? Ca să-i identifice pe cei care nu sunt de acord cu politica partidului de guvernare.”
Fostul președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova, Alexandru Tănase, a avertizat că schimbarea legislației ar putea avea efect de bumerang. „Dacă mâine în Chișinău va fi instalată o putere socialistă, vin socialiștii și au preluat definiția dată de dl Carp, cei care acționează împotriva Republicii Moldova pentru un stat străin, fiind finanțați de un stat străin, vreau să vă zic că foarte multă lume care primește granturi azi ar putea fi îndosariată. Trebuie să fim foarte prudenți, deoarece legislația penală nu se dă cu dedicație, ea este o armă cu două tăișuri. Dacă cineva nu este de acord cu mine, îl îndemn să vadă unde se află președintele Georgiei, Mihail Saakașvili. Cel care a construit un sistem foarte represiv și care credea că face bine. Dar până la urmă, justiția reformată de dânsul ați văzut unde l-a adus”.
Menționăm că, în vara acestui an, noțiunea de trădare de patrie a fost revizuită deja de către deputații PAS. Astfel, în prezent, articolul 337 din Codul penal prevede că trădarea de Patrie este fapta săvârșită intenționat de către un cetățean al Republicii Moldova împotriva suveranității, independenței, unității, indivizibilității, securității sau capacității de apărare a Republicii Moldova, în interesul unui stat străin, al unei organizații străine, al unei entități anticonstituționale sau al reprezentanților lor, exprimată prin: trecere de partea inamicului pe timp de război sau conflict armat; spionaj; divulgare a secretului de stat; acordare de ajutor în vederea desfășurării unor activități ostile împotriva securității statului. Această infracțiune se pedepsește cu închisoare de la 12 până la 20 de ani.
Până în prezent, doar o persoană a fost condamnată pentru trădare de patrie. Este vorba despre fostul deputat Iurie Bolboceanu. Acesta a fost reținut în martie 2017, fiind ulterior arestat și condamnat la 14 ani de închisoare. Atunci el a fost acuzat că ar fi fost racolat de către un asistent al atașatului militar al Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova, care de fapt ar fi fost un ofițer sub acoperire al Direcției Principale de Informații a Statului Major General al Ministerului Apărării al Federației Ruse.
Bolboceanu s-a aflat în detenție doi ani trei luni și două zile. Ulterior, Curtea de Apel Chișinău a dispus reexaminarea dosarului, iar în 2020 magistrații au emis sentința de achitare din motiv că fapta fostului deputat nu întrunește elementele infracțiunii.
Fostul președinte Igor Dodon a fost reținut în 2022, în cauza penală numită generic „Kuliok”. În cadrul dosarului sunt cercetate fapte cu privire la îmbogățire ilicită, corupere pasivă, finanțare ilegală a partidului și trădare de Patrie.
Peste două zile de la reținere, fostul președinte al țării a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile, măsură care a fost prelungită cu câte 30 de zile până în toamna anului 2022. În noiembrie 2022, Igor Dodon a fost plasat sub control judiciar, având interdicția de a părăsi țara. Pe 18 mai 2023, măsura a fost prelungită de instanță pentru alte 60 de zile.
Pe parcursul anului 2024, a fost trimis în judecată un alt dosar privind trădarea de patrie. Este vorba despre dosarul de trădare de patrie și complot împotriva Republicii Moldova, în care este vizat Ion Creangă, șeful serviciului juridic al Parlamentului, alături de un ofițer suspendat al Poliției de Frontieră și soția acestuia.
Într-un alt dosar este vizat fostul șef al Marelui Stat Major Igor Gorgan, care este acuzat de spionaj în favoarea Rusiei. Acesta a fost demis și este cercetat în libertate.
