Criza energetică din Republica Moldova: măsurile propuse de autorități și recomandările experților
Republica Moldova se confruntă cu riscuri majore în sectorul energetic, generate de incertitudinile privind livrările de gaze naturale și energie electrică, începând cu 1 ianuarie 2025. Expirarea contractului de tranzit al gazelor dintre Rusia și Ucraina, bombardamentele asupra infrastructurii energetice ucrainene și lipsa unor acorduri ferme pentru transportul gazelor complică suplimentar situația. Autoritățile de la Chișinău au anunțat un set de măsuri pentru a gestiona aceste provocări, dar experții avertizează că este nevoie de o strategie mai amplă.
Starea de urgență în sectorul energetic
Premierul Dorin Recean va solicita Parlamentului instituirea stării de urgență în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 16 decembrie. Măsura vine ca răspuns la riscurile de întrerupere a livrărilor de gaze naturale și energie electrică, dar și pentru a permite Guvernului să implementeze rapid soluții.
„Starea de urgență ne va permite să luăm măsuri rapide pentru a diminua impactul asupra populației Republicii Moldova. Am putea sista exporturile de energie și vom încheia contracte de contingență pentru gaze și energie electrică. Este esențial să pregătim scenariile de interconexiune cu România pentru a asigura consumul necesar”, a declarat premierul.
În urma instituirii stării de urgență, autoritățile vor putea adopta mai ușor și rapid decizii necesare pentru gestionarea crizei. Această procedură permite reducerea birocrației și alocarea imediată a resurselor necesare.
În același timp, vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, susține că instrumentele legale disponibile și competențele Comisiei pentru Situații Excepționale nu sunt suficiente pentru depășirea situației excepționale, care ar putea fi provocată de o posibilă stopare, de către Gazprom, a livrărilor gazelor naturale către regiunea transnistreană din 1 ianuarie.
„Este posibilă apariția unei situații mult mai complicate decât cea din 2022, atunci când pe lângă riscurile aferente malului drept, ne-am putea confrunta cu o criză umanitară pe malul stâng, care ar putea rămâne și fără gaz, și fără energie electrică”.
Măsuri pentru asigurarea securității energetice în fața riscurilor de întrerupere a livrărilor
În contextul riscurilor, Guvernul Republicii Moldova a propus un set de măsuri pentru a reduce impactul asupra populației și economiei. Potrivit lui Dorin Recean, aceste acțiuni sunt menite să asigure securitatea aprovizionării în cazul unei posibile crize energetice.
Creșterea capacității de interconexiune cu România
Moldelectrica, operatorul sistemului de transport al energiei electrice, va crește capacitatea de interconexiune cu România pentru a permite importuri mai mari de energie electrică. În acest sens, vor fi pregătite scenarii pentru operarea insulară pe liniile de tensiune înaltă dintre cele două țări, esențiale în situații de urgență.
Contracte de contingență pentru energie și gaze naturale
Energocom, compania responsabilă de achizițiile energetice, va încheia contracte de contingență pentru a garanta aprovizionarea cu energie electrică și gaze naturale, chiar dacă Centrala de la Cuciurgan (MGRES) va întâmpina dificultăți. Aceste contracte vor asigura continuitatea furnizării pentru consumatorii de pe ambele maluri ale Nistrului.
Creșterea capacității interne de producție a energiei electrice
Termoelectrica, principalul producător de energie electrică de pe malul drept al Nistrului, va crește capacitatea de producție pentru a acoperi eventualele lipsuri generate de întreruperi în livrările externe.
În contextul în care Ucraina ar putea opri tranzitul gazelor rusești pe teritoriul său după 1 ianuarie 2025, gazele naturale necesare pentru funcționarea Centralei de la Cuciurgan (MGRES), principalul furnizor de energie electrică al Republicii Moldova, ar putea fi transportate prin coridorul transbalcanic. Pentru a face posibil acest lucru, Ministerul Energiei a anunțat că trebuie făcută rezervarea capacităților de transport pe acest traseu, în regim revers flow.
Conform deciziilor luate în cadrul unei ședințe la Ministerul Energiei, rezervările pentru luna ianuarie 2025 trebuie făcute până pe 16 decembrie 2024, ora 18:00, iar pentru ziua de 1 ianuarie 2025, până pe 31 decembrie 2024, ora 18:00.
Responsabilitatea rezervării capacităților revine operatorului sistemului de transport al gazelor din Republica Moldova, VestMoldTransGaz, care va colabora cu operatorii de pe traseul transbalcanic pentru monitorizarea zilnică a rezervărilor și raportarea către minister.
Regimul revers flow, ce permite transportul gazelor dinspre sud (Grecia, Turcia) către nord (Moldova, Ucraina), este esențial pentru a garanta continuitatea aprovizionării cu gaze naturale pentru regiunea transnistreană, care depinde de aceste resurse pentru producția de energie electrică.
Situația este complicată și de faptul că Gazprom încă nu a rezervat capacități alternative pentru transportul gazelor spre Republica Moldova și condiționează livrările de stingerea unei pretinse datorii istorice de 700 de milioane de dolari, sumă respinsă de autoritățile de la Chișinău.
Ministerul Energiei a anunțat că rezervările pentru transportul gazelor naturale pe traseul transbalcanic, în regim revers flow, trebuie efectuate cât mai urgent.
În cadrul unei ședințe convocate de Ministerul Energiei, s-a discutat și stadiul implementării Planului de iarnă, care include 45 de măsuri pentru asigurarea securității furnizării resurselor energetice. Printre acestea se numără reducerea voluntară a consumului de gaze naturale cu 15%, conform recomandărilor Uniunii Europene, și promovarea utilizării combustibililor alternativi.
Expertul în energetică, Sergiu Ungureanu, a avertizat că starea de urgență și măsurile actuale pot accelera luarea deciziilor, dar nu oferă o soluție completă: „Aceasta nu este o panacee. Moldova trebuie să extindă negocierile cu partenerii internaționali, inclusiv cu Azerbaidjan și Grecia, pentru a asigura importul de gaz lichefiat. De asemenea, este necesară rezervarea capacităților de transport pe rețeaua transbalcanică.”
Ungureanu vorbește și despre lipsa infrastructurii și a unor acorduri clare, ceea ce complică situația: „Fără o coordonare strânsă cu Ucraina și alte țări din regiune, Moldova riscă să nu poată importa suficient gaz sau energie electrică în caz de criză.”
Pe 5 decembrie, premierul Dorin Recean a solicitat demisia ministrului Energiei, Victor Parlicov, a directorului interimar al Energocom, Victor Bînzari, și a lui Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori al Moldovagaz. Aceștia au fost acuzați de gestionarea ineficientă a achizițiilor de gaze, care a condus la amplificarea riscurilor actuale.
Fostul ministru Victor Parlicov a respins acuzațiile și a declarat că responsabilitatea principală pentru situația actuală aparține companiei Energocom. În replică, Energocom a susținut că deciziile au fost luate conform strategiilor aprobate de Ministerul Energiei și că au participat activ la licitațiile relevante.
