O lună de criză // Gaz oprit, tarife majorate, deconectări și soluția europeană
La o lună de la declanșarea crizei energetice, după sistarea livrărilor de gaze de către Gazprom, depășirea ei rămâne incertă, deși soluții par să existe. Grantul de urgență de 64 de milioane de euro, oferit de Uniunea Europeană, a fost aprobat. Rămâne neclar însă când va începe livrarea gazelor către regiunea transnistreană din volumele procurate de Energocom pentru care vor fi alocate 20 de milioane de euro din ajutorul european. Chișinăul așteaptă în continuare de la Tiraspol informații despre consumul de curent și de gaze pe malul stâng al Nistrului. Între timp, malul drept va continuă să importe energia electrică de pe piața europeană, doar că din cele 10 milioane de euro, prevăzute în grantul european. În continuare facem o retrospectivă a primei luni de criză energetică.
Cum a început criza?
În noapte de Revelion, Gazprom a închis robinetul de gaze, lăsând în incertitudine ambele maluri ale Nistrului. Malul drept, de câțiva ani, nu mai depindea de gazele rusești, decât, indirect, procurând de la Centrala de la Cuciurgan circa 70% din necesarul de energie produsă pe gazul Gazpromului. Malul stâng, însă, era total dependent energetic de Rusia, motiv din care declanșarea crizei a lăsat locuitorii regiunii în frig și întuneric și au oprit producția industrială.
În anticiparea crizei, autoritățile de la Chișinău au început negocieri pentru achiziția de energie electrică din alte surse. Pe 30 decembrie, Guvernul a dat asigurări că deconectările de energie electrică vor fi ultima măsură luată și că există soluții pentru a asigura consumul. În consecință, a fost activată interconectarea cu România, importându-se energie electrică de la Nuclearelectrica și de pe bursa OPCOM.
A fost crescută producția internă la CET-uri, iar exportul de energie regenerabilă a fost interzis temporar. Energia produsă de fotovoltaice și eolione a fost distribuită pentru consum intern. În plus, în lipsa capacității suficiente de a importa energie, Energocom a început achiziții pe piața intrazilnică. Iar necesarul de energie este rezervat de la o zi la alta.
Scumpiri la electricitate și energie termică
În lipsa gazului rusesc din care se producea energie electrică la Centrala de la Cuciurgan, tarifele la energie au crescut:
Premier Energy a majorat prețul la 4,1 lei/kWh (+75%), iar FEE Nord la 4,68 lei/kWh (+64%).
Tarifele au intrat în vigoare pe 10 ianuarie, întrucât prețul energiei electrice procurată de Energocom de pe bursă aproape s-a dublat.
Pentru a atenua impactul, Guvernul a aprobat compensații pentru gospodării și agenți economici. Totodată, autoritățile au lansat o campanie de economisire a energiei, îndemnând populația, dar și instituțiile publice să reducă consumul inutil.
Deși eforturile au dus la o stabilizare a situației pe malul drept al Nistrului, criza a fost resimțită altfel pe malul stâng al Nistrului și în unele localități din Zona de Securitate.
Regiunea transnistreană: întuneric, frig și oprirea producției
Dacă malul drept a reușit să evite întreruperi majore, situația de pe malul stâng al Nistrului a fost dramatică. În dimineața de 1 ianuarie, Tiraspoltransgaz a oprit livrările de gaz, afectând:
- 74.900 de abonați casnici;
- 131 de școli și 147 de grădinițe;
- 130 de instituții administrative;
- Spitale și centre sociale.
În absența gazului, regiunea s-a bazat pe cărbune pentru a produce energie electrică, dar rezervele estimate pentru 50 de zile au început să se epuizeze rapid.
Începând cu 1 ianuarie, Centrala de la Cuciurgan a redus drastic producția, ceea ce a dus la deconectări în evantai – la început de o oră, apoi de patru și chiar opt ore pe zi.
Deconectările au afectat și locuitorii din Varnița și Copanca – sate aflate pe malul drept al Nistrului, dar conectate la rețeaua electrică din regiunea transnistreană. Cu toate acestea, mai mulți localnici s-au opus măsurilor propuse de autorități. Pentru a evita deconectările frecvente, Guvernul a decis să îi racordeze la rețeaua Premier Energy, însă decizia a stârnit proteste. Oamenii au respins inițiativa, temându-se de tarifele mai mari. Protestatarii au cerut autorităților să găsească o soluție care să nu implice o povară financiară suplimentară, dar, în lipsa alternativei, negocierile au rămas în impas.
Criza energetică a lovit dur industria transnistreană. Uzina Metalurgică din Rîbnița și-a suspendat activitatea, lăsând peste 2.000 de muncitori fără loc de muncă. Combinatul de panificație s-a închis, iar pâinea a devenit un produs greu de găsit în unele zone.
Guvernul Republicii Moldova a oferit soluții alternative. Printre acestea, oportunitatea de a cumpăra gaz de pe piețele europene, și sprijin umanitar sub formă de generatoare și resurse pentru spitale și școli. Însă administrația de la Tiraspol a refuzat majoritatea acestor oferte.
Între timp, propaganda din regiune a continuat să prezinte situația ca fiind din vina exclusivă a Chișinăului. Valul de propagandă de la Tiraspol însă s-a oprit odată cu anunțul că UE va oferi un grant de 30 de milioane de euro pentru achiziția de gaze naturale în regiunea transnistreană, dar și un împrumut de 3 milioane de metri cubi pentru a menține presiunea în rețea. Ulterior, Tiraspolul a acceptat sprijinul UE.
După ce a constatat că procurarea curentului electric pe piața liberă ar fi mai ieftină decât producerea acestuia la Centrala de la Cuciurgan folosind gazele achiziționate cu sprijin european, Chișinăul a propus Tiraspolului modalități alternative de livrare a resurselor energetice pe malul stâng al Nistrului. De asemenea, autoritățile moldovenești au solicitat detalii tehnice despre consumul de gaze și energie în regiune, subliniind că gazul cumpărat cu sprijinul Uniunii Europene trebuie să fie destinat consumatorilor casnici, spitalelor, școlilor și altor centre sociale.
Deocamdată, gestionarea ajutorului european rămâne aparent blocată de lipsa de răspuns a Tiraspolului privind consumul regiunii.
