EXPLICĂM cum criza generată de Rusia afectează „bugetul” regiunii transnistrene
Regiunea transnistreană se confruntă, de mai mulți ani, cu un deficit „bugetar” imens, cheltuielile depășind veniturile de aproape două ori. Acest decalaj s-a aprofundat pe fundalul actualei crize energetice, al cărei deznodământ rămâne încă incert, după ce Tiraspolul a refuzat ajutorul de 60 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană. Unii experți estimează că, fără sprijin extern, malul stâng al Nistrului ar putea rezista economic cel mult trei luni, în actualele condiții, când activitatea multor întreprinderi industriale rămâne sistată, acestea fiind printre principalii contribuabili la bugetul regiunii separatiste.
„Bugetul” regiunii transnistrene în cifre
„Bugetul” regiunii pentru 2025 are un deficit semnificativ, potrivit datelor făcute publice de așa-zisele autorități de la Tiraspol: veniturile estimate se ridică la aproximativ 234 de milioane de dolari, cheltuielile planificate depășesc 425 de milioane de dolari, în timp ce deficitul ajunge la 191 de milioane de dolari. „Bugetul” a fost planificat, însă, la sfârșitul anului trecut, când regiunea primea gaze gratuite din Rusia care asigurau funcționarea tuturor întreprinderilor industriale, iar MGRES (Centrala de la Cuciurgan) vindea energie electrică malului drept, fiind una din principalele surse de venit pentru bugetul regiunii.
Suspendarea, la începutul anului, a activității principalelor motoare economice ale regiunii – Uzina Metalurgică și Combinatul de ciment de la Rîbnița, și sistarea livrărilor de curent către malul drept – au dezechilibrat și mai mult balanța economică, spune expertul economic Veaceslav Ioniță. Potrivit lui, în aceste condiții, raportul dintre venituri și cheltuieli poate coborî la aproape 1/3.
„Bugetul lor, raportat la populație, este de patru ori mai mic decât cel al Republicii Moldova, iar cheltuielile sunt de două ori mai mari decât veniturile. Până acum, acest deficit era acoperit prin subvențiile indirecte venite din partea Rusiei, în special prin gazul livrat gratuit sau la prețuri extrem de mici. Acum, însă, criza energetică pune sub semnul întrebării capacitatea regiunii de a acoperi cheltuielile esențiale – salarii și pensii”, a explicat expertul economic Veaceslav Ioniță.
Rusia – de la principalul „pilon” al regiunii, la sursa celei mai mari crize
Și expertul Marin Gospodarenco, directorul Centrului Analitic „Economica”, observă că regiunea a funcționat până acum pe un model economic „hibrid”, în care sprijinul rusesc s-a combinat cu mecanisme paralele de finanțare, inclusiv contrabandă, spălare de bani și exploatarea resurselor naturale.
„Bugetul Transnistriei nu este sustenabil în absența sprijinului extern. Fără ajutorul Moscovei, fie direct prin transferuri, fie indirect prin facilități economice și prețuri preferențiale la energie, regiunea intră rapid într-o criză financiară profundă, demonstrat din data 01.01.2025. Modelul economic pe care se bazează Transnistria este unul fragil, construit pe o combinație de economie administrată, subvenții externe și mecanisme de finanțare mai puțin transparente. Această realitate ridică probleme serioase despre fiabilitatea pe termen lung a regiunii și despre posibilele evoluții economice în cazul în care Rusia și-ar reduce sprijinul”, a precizat Marin Gospodarenco.
Risc de colaps economic în stânga Nistrului. Soluțiile propuse de experți
Companiile private din stânga Nistrului întâmpină deja dificultăți la plata salariilor și a pensiilor, iar bugetarii riscă să nu își mai primească lefurile începând cu luna februarie. Expertul Veaceslav Ioniță spune că, în această situație, regiunea ar putea „supraviețui” cel mult trei luni până va intra într-un colaps economic. Potrivit acestuia, administrația separatistă nu are o marjă prea largă de manevre. Una dintre acestea ar fi tipărirea și punerea în circulație a rublelor transnistrene, dar, pe termen lung, această „soluție” ar putea duce la deprecierea masivă a rublei transnistrene și la o inflație galopantă, ceea ce ar agrava și mai mult situația economică.
„Acum ei mențin cursul stabil la 16, dar se poate duce la un curs la care mă și tem să mă gândesc. Dacă acum au o criză controlată, în cazul în care nu au o soluție financiară pentru bugetul lor, intră într-o criză necontrolată și atunci nemulțumirea lor față de ajutorul pe care îl oferă Guvernul și UE vine din aceea că ei, în principiu, trebuie să recunoască public că nu au un stat acolo, dar o structură falimentară, că de fapt nu există. Trebuie să recunoască toată făcătura aceasta, care s-a ținut pe finanțarea Rusiei. Ei primind finanțare din partea Rusiei timp de 35 de ani, au creat un sistem absolut ineficient, un mediu economic foarte slab și fragil. Fără finanțarea din exterior, ei nu pot supraviețui mai mult de 2-3 luni. După aceasta, intră într-un colaps total.”
Ioniță admite că, în cazul unei crize economice profunde, Chișinăul ar putea ajuta locuitorii din regiunea transnistreană la plata pensiilor și a altor prestații sociale, însă cu o condiție – achitările să fie făcute în lei, prin sistemul de plăți din Republica Moldova.
Fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, consideră, pe de altă parte, că soluția la problemele cu care se confruntă regiunea transnistreană poate fi una singură și „la suprafață” – rezolvarea conflictului și reîntregirea țării.
„Felul în care este finanțată această regiune și felul în care sunt finanțate inclusiv „cheltuielile publice” este nu doar tocmai legal, dar și absolut netransparent. Cum hotărăsc patronii companiei Sheriff prin extensia regiunii, așa și se întâmplă și cum este acoperit deficitul veniturilor în așa-numitul buget ei știu. Problema cea mai gravă este că autoritățile Republicii Moldova, se pare, nu știu. Singura soluție și răspuns este rezolvarea conflictului, legea Republicii Moldova să lucreze pe tot teritoriul țării, inclusiv în stânga Nistrului, și atunci se rezolvă și criza energetică, și problema bugetară, și problema funcționării companiilor care nu pot lucra și, care să nu mai zic, nu plătesc impozite”.
Chișinăul – gata să intervină. Recean: regiunea își poate construi o economie „normală”
Regiunea transnistreană își poate construi o economie „normală”, fără oligarhi, abuz de putere, dar care să respecte drepturile omului, să dea libertate antreprenorilor să activeze și să plătească impozitele – susține prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean.
„Multă lume avea impresia că ei trăiesc bine, că acolo este mult mai bine de aceea că energia este mai ieftină. Nu, iată că ne-am trezit că ei în ianuarie în genere au înghețat, erau pe întuneric, nu aveau apă în robinet, or asta nu înseamnă să trăiești bine. Pur și simplu să ai energie electrică, energie termică sau gaze naturale ieftine nu înseamnă să trăiești mai bine. Din contra, s-a întâmplat așa că chiar dacă plătești pentru energie mai puțin, ești mai vulnerabil. Te trezești într-o noapte și nu o mai ai.”
Biroul politici de reintegrare a explicat, într-un comentariu pentru Teleradio-Moldova, că „în cazul survenirii elementelor unei crize umanitare în regiune se vor seta mecanismele de intervenție, conform protocoalelor agreate de către autoritățile Republicii Moldova în comun cu donatorii externi”.
„Referitor la plata pensiilor și salariilor factorii din regiune s-au exprimat că au capacitatea de a le acoperi pe parcursul lunii februarie curent și, în același timp, se remarcă tendința angajării tot mai active a locuitorilor de pe malul stâng la locurile de muncă disponibile pe malul drept al Nistrului, unde și salariile, și condițiile de muncă sunt mai competitive.”
Amintim că Rusia a decis unilateral să închidă robinetul pentru gazul gratuit livrat în regiunea transnistreană, din 1 ianuarie, declanșând o criză fără precedent. Mii de oameni au rămas, în plină iarnă, fără căldură și pe întuneric. Chișinăul, împreună cu Uniunea Europeană, au identificat soluții, iar la 1 februarie, pentru prima dată în istorie, gazul european a ajuns în regiunea transnistreană.
Sprijinul european nu s-a oprit aici. Bruxelles-ul a anunțat că oferă 60 de milioane de euro, pentru ca regiunea să depășească criza. Ajutorul a fost condiționat, iar oferta - refuzată de pretinsele autorități din stânga Nistrului. Deși o soluție pare să fi fost găsită – din 13 februarie, malul drept al Nistrului ar urma să primească gaze prin intermediul unui trader european – fiabilitatea acesteia rămâne, deocamdată, incertă.
Compania maghiară care și-a asumat să livreze gazele naturale până la granița cu Republica Moldova a anunțat, pe 11 noiembrie, că poartă discuții cu Ucraina, fără de care transportul nu ar putea avea loc. Operatorul Sistemului de Transport al Gazelor din Ucraina a confirmat pentru Teleradio-Moldova că negociază cu MET posibilitatea de transport al gazelor în stânga Nistrului. Liderul separatist Vadim Krasnoselski a sugerat, în ajun, că livrările sunt posibile grație sprijinului Rusiei, iar finanțarea provine dintr-un credit rusesc. Deși livrările ar trebui să înceapă în curând, deocamdată nu este o confirmare oficială privind tranzitul gazelor la frontieră.
CITEȘTE ȘI:
