De la criza refugiaților la independența energetică și integrarea europeană: cum a transformat războiul din Ucraina Republica Moldova
Cei trei ani de război în Ucraina au avut un impact semnificativ asupra Republicii Moldova, generând provocări majore pe mai multe fronturi. Criza refugiaților, tensiunile din sectorul energetic, dificultățile din agricultură și schimbările în transportul de mărfuri au testat capacitatea autorităților de la Chișinău de a gestiona situații de criză. În paralel, conflictul a accelerat procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, fiind deschise oficial negocierile de aderare.
Criza refugiaților, un test al solidarității
Potrivit datelor oficiale, peste 1 milion de refugiați ucraineni au traversat frontiera Republicii Moldova începând cu primele zile ale războiului. Dintre aceștia, peste 100.000 au rămas în Republica Moldova, majoritatea fiind femei, copii și persoane în vârstă. Valurile de refugiați au fost cele mai intense în primele luni ale conflictului.
Guvernul Republicii Moldova a declarat stare de urgență și a mobilizat rapid resurse pentru a gestiona criza. Au fost create centre de triere și adăposturi temporare în apropierea punctelor de frontieră, precum Palanca și Otaci. Totodată, autoritățile au colaborat cu organizații internaționale precum UNHCR, UNICEF și Crucea Roșie, care au oferit sprijin logistic, financiar și umanitar.
Uniunea Europeană și Statele Unite au alocat fonduri pentru a susține eforturile Chișinăului.
Chiriile în Chișinău și în orașele din apropierea graniței au crescut semnificativ, unele prețuri dublându-se în primele zile de război.
În ciuda dificultăților, cetățenii Republicii Moldova s-au mobilizat impresionant. Mii de oameni au deschis ușile propriilor case pentru a adăposti familii de refugiați, iar în primele luni au fost desfășurate campanii de colectare de alimente, haine și produse de igienă. Mai multe ONG-uri locale și voluntari au colaborat pentru a oferi sprijin psihologic și integrare socială.
Autoritățile de la Chișinău au fost, în general, lăudate pentru modul în care au gestionat criza refugiaților din Ucraina. Totuși, au existat și critici privind presupusa segregare a romilor și alte nereguli în centrele de plasament, acuzații constant respinse de autorități.
La peste un an de la începerea războiului din Ucraina, Republica Moldova a mai făcut un pas în sprijinirea refugiaților. La 18 ianuarie 2023 s-a aprobat acordarea protecției temporare pentru persoanele strămutate, începând cu 1 martie 2023. Aceasta le oferă refugiaților dreptul de ședere legală, acces la muncă, educație pentru minori, asistență medicală și sprijin social pentru familii și copiii neînsoțiți.
Criza gazelor și primii pași către independența energetică
Războiul a provocat nu doar o criză a refugiaților în Republica Moldova, ci și o criză energetică fără precedent. Dependența istorică a Republicii Moldova de gazele naturale importate din Rusia și energia electrică produsă în regiunea transnistreană la Centrala de la Cuciurgan a evidențiat vulnerabilitățile țării.
În vara anului 2022, pe fondul creșterii prețurilor pe piețele internaționale, au crescut și tarifele pentru consumatori. Dacă, la începutul anului 2022, prețul gazelor era de aproximativ 430 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, în toamna din 2022 a depășit 1.000 de dolari. La consumatorii finali, tariful stabilit de ANRE a urcat de la 11 lei/m³ în ianuarie la 29 lei/m³ în luna octombrie.
Pentru a atenua impactul, Guvernul, ajutat de partenerii externi, a acordat compensații parțiale la facturi, în special consumatorilor vulnerabili.
În același timp, Gazprom, principalul furnizor de gaze naturale al Republicii Moldova, a redus treptat livrările către Chișinău, invocând întârzieri în plăți și probleme contractuale. În octombrie 2022, volumul de gaz furnizat a fost limitat la 5,7 milioane de metri cubi pe zi, ceea ce a obligat țara să caute alternative pe piețele europene. Cantitatea a fost redirecționată regiunii transnistrene pentru consum și producerea energiei electrice la MGRES. Așadar, pentru prima dată Republica Moldova scapă de dependența de gazele rusești și importă volumele necesare procurate din UE prin gazoductul Iași-Ungheni.
Pe 1 ianuarie 2025, Gazprom a suspendat livrările de gaze naturale către Republica Moldova, invocând neîndeplinirea obligațiilor de plată de către Moldovagaz. Această decizie a afectat grav regiunea transnistreană, care depindea de gazul rusesc pentru producția de energie electrică. Sistarea livrărilor de gaze în regiunea transnistreană a generat deconectări masive de la gaze, apă caldă și energie termică, în majoritatea localităților.
Începând cu 1 ianuarie, Centrala de la Cuciurgan (MGRES) nu mai furnizează energie electrică malului drept al Nistrului. Respectiv, necesarul de consum este acoperit din producție locală, CET-uri și surse regenerabile, dar și din import în baza contractelor bilaterale și de pe bursă.
Situația a dus la majorarea tarifelor la energia electrică pentru consumatori, întrucât prețul de achiziționare a energiei electrice din import este aproape dublu față de cel de la MGRES, iar ponderea energiei importate este de circa 60% în primele 20 de zile ale anului 2025.
Criza din agricultură, între concurență neloială și cereri de protecție a pieței
După blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră, Republica Moldova a devenit o rută alternativă pentru exporturile agricole ale Ucrainei. Prin coridoarele de solidaritate susținute de Uniunea Europeană, cantități masive de cereale, floarea-soarelui și alte produse agricole au tranzitat sau au fost comercializate pe piața moldovenească.
Importurile masive de cereale ucrainene, la prețuri mai mici, au dus la scăderea cu până la 30% a prețurilor locale, provocând nemulțumiri în rândul fermierilor moldoveni. Aceștia au acuzat concurența neloială și au cerut introducerea licențelor de import și cote limitate pentru protejarea pieței interne.
Pe lângă problemele de preț, agricultorii s-au confruntat cu creșteri de peste 40% la costurile de producție (motorină, îngrășăminte, pesticide), iar exporturile proprii au fost îngreunate de blocajele logistice.
Calea Ferată din Moldova: Importuri și exporturi
Războiul din Ucraina a transformat calea ferată din Republica Moldova într-o rută strategică pentru transportul de mărfuri, după darea în exploatare a tronsonului Basarabeasca-Berezino, când porturile ucrainene de la Marea Neagră erau blocate. Însă, odată cu reluarea activității portului din Odesa, volumul de marfă transportat prin Republica Moldova a început să scadă semnificativ.
Potrivit directorului Căii Ferate din Moldova (CFM), Serghei Tomșa, în primele trei luni ale anului 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, exporturile de mărfuri au scăzut cu aproape 40.000 de tone, ajungând la 160.424 de tone, față de 200.253 de tone în 2023. Importurile au înregistrat o reducere de peste 150.000 de tone, coborând de la 314.527 de tone la 164.370 de tone, iar transportul intern s-a diminuat cu aproape 17.600 de tone, totalizând 142.794 de tone.
Războiul din Ucraina – un factor care a accelerat apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană
Pe lângă provocările aduse, războiul a creat și un context favorabil pentru accelerarea procesului de integrare europeană. Pe 3 martie 2022, Republica Moldova, alături de Ucraina și Georgia, au depus cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană.
Câteva săptămâni mai târziu, pe 11 aprilie 2022, a primit chestionarul Comisiei Europene. Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de țară candidată pentru Republica Moldova și Ucraina. O săptămână mai târziu, pe 23 iunie 2022, Consiliul European a aprobat oficial statutul de candidat. La 22 noiembrie 2023, Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare, decizie aprobată de liderii UE pe 14 decembrie 2023.
Momentul istoric s-a întâmplat pe 25 iunie 2024, când Republica Moldova și Ucraina au deschis oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
CITEȘTE ȘI: Trei ani de război în Ucraina // Bilanțul unui conflict devastator și perspectivele necunoscute
