RETROSPECTIVA // R. Moldova își pregătește terenul pentru un scrutin decisiv, Ucraina semnează un acord strategic cu SUA, iar România își alege președintele
Anticipând noi încercări ale Rusiei de a deturna alegerile, Republica Moldova își îmbunătățește legislația electorală în efortul de a rămâne pe calea aderării europene, pe care vrea să o parcurgă în continuare alături de Ucraina.
Reforme legislative pentru un scrutin crucial
Cu cinci luni înainte de alegerile parlamentare, majoritatea PAS a votat, în lectură finală, modificările la Codul penal care înăspresc pedepsele pentru corupția electorală, finanțarea ilegală a partidelor politice și falsificarea, prin orice mijloace, a rezultatelor votării.
Au fost votate, în prima lectură, și alte modificări legislative menite să sporească transparența și integritatea procesului electoral, să combată corupția electorală și să prevină finanțarea ilegală. Bunăoară, concurenții electorali riscă să fie excluși din cursă pentru depășirea plafonului de finanțare. Iar asocierea partidelor în blocuri politice va fi strict reglementată pentru a preveni eschivarea acestora de la răspunderea și obligațiile legale, inclusiv cele de raportare financiară. Detalii aici.
Aplicarea votului prin corespondență, testat la prezidențiale și la referendumul din 2024, va fi extins în încă două state: Japonia și Australia. Selecția statelor a fost criticată de opoziția parlamentară, care a propus, în ajun, interzicerea votului cetățenilor din diasporă în baza pașapoartelor expirate, inițiativă avizată negativ de Guvern. Între timp, diaspora este îndemnată să se înregistreze pe platforma online http://inregistrare.cec.md/.
Pentru organizarea votului prin corespondență statul a alocat 12 milioane de lei. În total, organizarea alegerilor parlamentare din 28 septembrie ar putea costa 162 de milioane de lei.
Rusia va încerca, și de această dată, să „deturneze” alegerile și, implicit, parcursul european al Republicii Moldova, a atenționat președinta Maia Sandu la Congresul Partidului Popular European (PPE). Șefa statului a îndemnat Europa să-și apere democrațiile și să trateze extinderea ca pe o investiție strategică în securitate. „Moldova și Ucraina trebuie să adere la Uniunea Europeană (...) pentru că Europa va fi mai puternică, mai sigură și mai unită”.
Aderarea la Uniunea Europeană: împreună sau separat?
Bruxelles-ul va deschide Clusterul 1 al negocierilor de aderare „cât mai curând posibil” și „simultan” cu Republica Moldova și Ucraina, în ciuda opoziției Ungariei față de aderarea Ucrainei. Anunțul a fost făcut de comisara europeană pentru extindere Marta Kos, după o convorbire cu negociatoarea-șefă a Ucrainei pentru integrarea europeană și euro-atlantică, Olga Stefanișina.
La începutul săptămânii, Kos declara că Uniunea Europeană ia în calcul posibilitatea de a continua procesul de aderare cu Republica Moldova, decuplând-o de Ucraina. Declarația a fost criticată de Olga Stefanișina, care, aflată într-o vizită la Chișinău, a reiterat că „Ucraina și Republica Moldova merg cot la cot”, iar autoritățile de la Kiev poartă negocieri și speră să depășească vetoul Ungariei.
Ideea avansării pe calea aderării la Uniunea Europeană fără Ucraina este privită cu rezerve de politicienii de la Chișinău. Opinii împărțite sunt și în interiorul guvernării. Iar experții spun că este pentru prima dată când Republica Moldova are o perspectivă clară de aderare, nu se confruntă cu blocaje, iar o eventuală decuplare de Ucraina, deși ar putea facilita integrarea, comportă și anumite riscuri strategice.
Republica Moldova, în pas cu sancțiunile internaționale
Republica Moldova și-a consolidat, în 2024, angajamentul față de regimurile internaționale de sancțiuni, în special cele adoptate de Uniunea Europeană. Rata de aliniere la măsurile restrictive europene a ajuns la 91%, o creștere semnificativă față 2022 (64%) și 2023 (89%). A fost extinsă și lista națională a persoanelor și entităților sancționate, numărând, la finele lui 2024, 4.556 de subiecți ai restricțiilor.
Între timp, au fost prelungite până în 2026 sancțiunile împotriva persoanelor și entităților care destabilizează, subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova.
Uniunea Europeană pregătește al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Anunțul a fost făcut de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a subliniat că „Putin este singurul obstacol în calea păcii”.
Românii își aleg președintele
În România are loc primul tur al alegerilor prezidențiale, într-un context excepțional, după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile organizate inițial pe 24 noiembrie 2024. La cele aproape 20 de mii de secții de votare, deschise în țară și străinătate, pot vota puțin peste 19 milioane de alegători, dintre care un milion în diasporă. În buletinele de vot sunt 11 candidați, în ordinea stabilită prin tragere la sorți.
Românii din Republica Moldova sunt, și de această dată, printre cei mai activi votanți din diasporă. Ei spun că își doresc un președinte care să reprezinte și interesele Republicii Moldova. Experții anticipează că votul diasporei, inclusiv din Republica Moldova, ar putea înclina balanța. Rezultatul alegerilor va influența direct relațiile de colaborare cu autoritățile de la Chișinău, subliniază ambasadorul moldovean, Victor Chirilă.
Între timp, Departamentul american pentru Securitate Internă a anunțat că România nu va mai fi inclusă în programul Visa Waiver, care permite călătoriile fără viză în Statele Unite.
Acordul disputat, renegociat și semnat
După luni de negocieri intense, Statele Unite și Ucraina au semnat un acord de parteneriat economic, care va oferi SUA acces preferențial la exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei, dar va crea și un fond comun de investiții pentru reconstrucția Ucrainei.
Semnarea documentului marchează o nouă etapă în relațiile bilaterale dintre Washington și Kiev și este un pas important nu doar pentru Kiev, ci și pentru întreaga regiune, inclusiv pentru Republica Moldova, susțin experții. La o zi după ce Washingtonul și Kievul au semnat acordul, vicepreședintele american J.D. Vance a spus că războiul din Ucraina nu se va încheia prea curând și că ar putea degenera într-un conflict nuclear.
Volodimir Zelenski a respins repetat propunerea lui Vladimir Putin de a declara un armistițiu de trei zile, spunând că e un „joc” și o „piesă de teatru”. Liderul de la Kiev insistă, însă, asupra unui armistițiu de 30 de zile, în conformitate cu strategia propusă de Statele Unite, dar care este refuzat de Kremlin.
Zelenski a mai spus că Kievul nu poate oferi altor state garanții de securitate în cazul în care liderii lor vin la Moscova pentru cea de-a 80-a aniversare a Victoriei pe 9 mai. În replică, Rusia l-a acuzat că amenință siguranța comemorărilor sale din cel de-al Doilea Război Mondial.
