RETROSPECTIVA // R. Moldova adoptă un program de aderare la UE, demisii și numiri în sistemul justiției, Zelenski vrea întâlnire cu Putin și Trump
Aderarea europeană prinde contur
Guvernul a aprobat Programul Național de Aderare la Uniunea Europeană pentru perioada 2025–2029. Programul prevede transpunerea a 3.117 acte europene în legislația națională și vizează transformări esențiale în domenii-cheie precum justiția, economia, administrația publică, agricultura, educația, mediul și infrastructura.
Potrivit experților, implementarea acestui program reprezintă o provocare majoră pentru autorități, dar și o etapă importantă în procesul de aderare. În sprijinul acestui efort, Uniunea Europeană consolidează cooperarea instituțională prin proiecte precum Twinning-ul destinat Parlamentului Republicii Moldova, menit să susțină capacitatea legislativului de a dezbate și adopta legi conforme cu acquis-ul comunitar. Deputați din Italia, România și Austria și-au exprimat sprijinul ferm pentru parcursul european al Chișinăului.
Pe lângă sprijinul legislativ și tehnic, UE oferă Republicii Moldova un pachet financiar consistent de 1,9 miliarde de euro, destinat reformelor și dezvoltării. Bruxelles-ul va monitoriza atent modul în care vor fi gestionate aceste fonduri, a subliniat ambasadorul UE la Chișinău, Jānis Mažeiks.
Ion Munteanu devine judecător la Curtea Supremă, Alexandru Machidon preia funcția de procuror general interimar
Ion Munteanu a depus jurământul în calitate de judecător al Curții Supreme de Justiție pe 27 mai, în cadrul ședinței plenare a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după ce a înaintat cererea de demisie din funcția de procuror general. A doua zi, pe 28 mai, președinta Maia Sandu a semnat decretul de numire a lui Alexandru Machidon în funcția de procuror general interimar, subliniind necesitatea unei procuraturi eficiente și integre, într-un moment important pentru reformarea instituției.
Săptămâna aceasta a fost însoțită și de un val de demisii fără precedent, pe fondul declanșării evaluării externe a procurorilor și judecătorilor. Până la finalul lunii mai, 17 procurori și-au depus cererile de demisie. Situația ridică semne de întrebare privind reziliența instituțională, mai ales că PCCOCS rămâne cu doar 40 de acuzatori activi. În același timp, 10 judecători și-au depus și ei cererile de demisie, care urmează să fie analizate de CSM în ședința din 3 iunie.
Scandalulprivind Legea amnistiei a fost readus în prim-plan de deputata neafiliată Olesea Stamate, care a propus crearea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a investiga eliberarea unor deținuți condamnați pe viață. Propunerea a fost însă respinsă de majoritatea PAS, care a susținut că ancheta trebuie realizată de organele de drept, nu de o comisie parlamentară. Inițiativa a fost susținută de opoziție, câțiva deputați PAS și neafiliați, dar nu a întrunit suficiente voturi.
Pe o altă direcție legislativă, Parlamentul a votat extinderea votului prin corespondență pentru moldovenii din Japonia, Australia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă, la alegerile din toamnă. Autorii proiectului, deputații PAS, spun că inițiativa vine să faciliteze accesul la vot al diasporei, sporind transparența și securitatea procesului electoral, după experiența pozitivă din alegerile din 2024.
Fermierii din Republica Moldova, afectați de înghețuri și grindină, cer sprijin urgent și subvenții predictibile
Agricultura din Republica Moldova este grav afectată de înghețurile din aprilie și grindina de la începutul lunii mai, care au compromis livezile și culturile de fructe timpurii. Asociația „Moldova Fruct” a cerut declararea stării de calamitate naturală, invocând pierderi semnificative pentru fermieri.
Printre cele mai afectate culturi se numără căpșunele, zmeura și afinele, pentru care fermierii avertizează că recolta ar putea fi semnificativ mai mică, atât cantitativ, cât și calitativ.
În paralel, Parlamentul a votat un nou mecanism de subvenționare, fermierii mici vor primi subvenții în avans, iar cei mari, în etape. Cu toate acestea, agricultorii solicită o abordare mai predictibilă și consultări reale, pentru a-și putea planifica investițiile și a face față riscurilor climatice.
Pe plan extern, mai multe evoluții majore au marcat săptămâna
Nicușor Dan a preluat oficial mandatul de președinte al României, după ce a depus jurământul în fața Parlamentului reunit, în cadrul unei ședințe solemne. Ulterior, la Palatul Cotroceni a avut loc ceremonia militară de învestire și predarea oficială a mandatului. Cu acest prilej, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a felicitat pe noul lider de la București, exprimându-și speranța într-o cooperare strânsă între cele două state.
Statele Unite au amânat introducerea tarifelor de 50% pentru importurile din Uniunea Europeană până pe 9 iulie, în urma unei convorbiri telefonice între președintele Donald Trump și Ursula von der Leyen. În acest răstimp, vor avea loc negocieri pentru evitarea unui conflict comercial transatlantic.
Totodată, cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că partenerii occidentali nu mai impun restricții privind raza de acțiune a armelor furnizate Ucrainei, permițând Kievului să lovească ținte militare din Rusia.
În același timp, Consiliul UE a aprobat programul SAFE, un sprijin de 150 de miliarde de euro destinat achizițiilor comune în domeniul apărării. Republica Moldova, Ucraina și alte state candidate pot beneficia de acest instrument, care vizează inclusiv consolidarea industriei de apărare și susținerea Ucrainei.
În ceea ce privește războiul din Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a propus o întâlnire trilaterală Trump–Putin–Zelenski, în timp ce Vladimir Putin cere un angajament scris privind stoparea extinderii NATO spre fostele republici sovietice, inclusiv Republica Moldova, ca precondiție pentru pace.
