Ungaria finalizează, pe 20 iunie, sondajul privind aderarea Ucrainei la UE
Pe 20 iunie se va încheia un sondaj național în Ungaria privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Prim-ministrul maghiar Viktor Orban susține că sondajul numit „Voks2025” și alte „consultări naționale” le permit oamenilor să-și exprime opinia asupra unor probleme politice importante. Criticii susțin însă că procesul, de obicei finanțat din fonduri publice, este extrem de manipulat, notează Balkaninsight.
Sondajul național în Ungaria a fost lansat în luna martie, iar premierul Viktor Orban a acordat interviuri presei controlate de stat, spunând că nu există nimic mai important decât prevenirea aderării Ucrainei la UE.
„Guvernul cheltuiește sume considerabile pentru a se asigura un vot de „nu”. Aceste mesaje de PR prezintă un puternic mesaj populist de tip „noi vs. ei”, care aduce în opoziție „străini”, precum președintele ucrainean, Volodimir Zelenski și politicienii UE împotriva poporului maghiar. Aceasta are loc pe fondul unor relații reci care au existat între cele două țări de câțiva ani, în mare parte din cauza modului în care Ucraina tratează un grup minoritar etnic maghiar în regiunea Transcarpatia de vest”, notează sursa citată.
O lege a educației din 2017, adresată guvernelor regionale din Ucraina, care prevedea creșterea numărului de clase predate în ucraineană, a fost criticată de politicienii din Budapesta, deoarece îngreuna comunitatea maghiară din Transcarpatia să vorbească maghiara în public și să predea limba în școli. În 2023, Kievul a cedat presiunilor maghiare și legislatorii au eliminat cele mai contestate prevederi ale legii.
Orban spune acum că este îngrijorat de corupție și de faptul că Ucraina epuizează resursele financiare ale UE, chiar dacă ministrul său de Externe, Peter Szijjarto, continuă să spună că Ucraina încalcă standardele de protecție a minorităților din UE.
În timp ce în Ungaria „Voks2025” a atras atenția publicului asupra provocărilor și dificultăților cu care se confruntă maghiarii din Transcarpatia, însăși comunitatea etnică maghiară are sentimente amestecate. Unii maghiari din Transcarpatia se întrebau despre motivele lui Orban pentru convocarea campaniei asociate referendumului.
Ca o consecință, subiectul aderării Ucrainei la UE a devenit un subiect sensibil în regiune, multe din sursele anterioare refuzând acum să comenteze, invocând temeri legate de represalii politice și potențiale prejudicii profesionale.
În sectorul societății civile, un lider de ONG a exprimat îndoieli că mulți dintre colegii săi ar fi pregătiți să își exprime opiniile public. „Acest lucru, prin el însuși, arată cum este situația actuală”, a explicat el.
Un oficial al unei organizații umanitare a spus că discutase despre referendum cu colegi din minorități etnice care, în opinia sa, tindeau să fie de acord cu guvernul maghiar în privința problemelor politice. Oficialul și-a exprimat frustrarea față de tensiunea accentuată din jurul subiectului și a menționat că acesta a devenit, practic, un test de loialitate față de Ungaria: „Nimeni nu își va dezvălui numele dacă susțin aderarea Ucrainei la UE, pentru că ar însemna să fie împotriva țării lor de origine”, a explicat el.
Amintim că Ucraina a depus cererea de aderare la UE în februarie 2022, imediat după invazia rusă, iar țara noastră i-a urmat exemplul. Discuțiile de aderare au început în iunie 2024, liderii UE vizând o posibilă aderare până în 2030. Republica Moldova ar putea fi decuplată de Ucraina în procesul de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană la Summitul Consiliului European din 26–27 iunie, în contextul dificultăților Ucrainei.
Precizăm că Marta Kos, comisara europeană pentru extindere, a declarat că Uniunea Europeană ia în considerare posibilitatea de a continua procesul de aderare cu Republica Moldova, decuplând-o de Ucraina, întrucât eforturile Ucrainei de a adera la blocul comunitar sunt blocate de Ungaria.
CITEȘTE ȘI:
