Studiu de caz, la „Vector European”: Cum și-a pus Lituania căile ferate pe picioare, după aderarea la UE
La sfârșitul anilor ’90 ai secolului trecut, rețeaua feroviară din Lituania, la fel ca cea din Republica Moldova, era în declin. Motivul acestei probleme era faptul că exista un monopol rigid al statului, dar și că structura companiei rămânea netransparentă, cu infrastructură învechită. Chiar dacă transportul feroviar nu era atât de dezvoltat, cetățenii din Lituania se bucură astăzi de trenuri moderne, orare precise și servicii digitale, datorită aderării acestui stat la Uniunea Europeană.
Compania LTG, întreprinderea națională a căilor ferate de stat din Lituania, a raportat un profit net de 35 de milioane de euro în anul 2024, în timp ce „Căile Ferate din Moldova” nu-și plătesc cu lunile angajații.
Schimbările în această sferă au început să se producă în anii 2010-2013, însă punctul de cotitură în reformarea căilor ferate lituaniene s-a produs în anul 2017. Chiar dacă Comisia Europeană a amendat Lituania cu 28 de milioane de euro pentru desființarea unei conexiuni feroviare cu Letonia, UE a propus statelor baltice o soluție salvatoare - un proiect de interconectare europeană, Rail Baltica, care leagă Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania de Polonia și Europa de Vest.
Gediminas Šečkus, director al Departamentului de dezvoltare sustenabilă de la Grupul LTG, a declarat la emisiunea „Vector European” de la Moldova 1, difuzată în weekendul trecut, că modernizarea nu a început cu atragerea investițiilor, ci cu o analiză foarte profundă a activității și a implementării principiilor noi de gestionare.
„Când a început transformarea, unul dintre factorii de succes a fost decizia politicienilor de a implementa cele mai bune practici de guvernanță corporativă. A fost formată o comisie independentă de monitorizare constituită din șapte persoane, dintre care șase erau profesioniști independenți, una dintre ele era din străinătate. Separarea managementului de politic și mandatarea cu încredere a echipei manageriale a companiei au constituit baza sistemului de gestionare a căilor ferate”, a declarat Gediminas Šečkus, pentru Moldova 1.
Îmbunătățirea sistemului feroviar a fost posibilă datorită celor trei surse de finanțare: fondurile europene, resurse din bugetul național și veniturile din activitatea comercială.
„Principalele surse de finanțare vin din fondurile Uniunii Europene. Bugetul de stat acoperă cheltuielile pentru infrastructură, iar activitățile comerciale, cum sunt transportul de pasageri și mărfuri, constituie veniturile proprii ale grupului LTG”, a explicat directorul Departamentului de dezvoltare sustenabilă a companiei LTG.
Compania feroviară colaborează cu una dintre cele mai bune universități tehnice din lume - Institutul Tehnologic din Massachusetts, dar și cu universități din Lituania, precum și școli profesionale care formează specialiști pentru sectorul feroviar.
Cetățenii Lituaniei spun că schimbările sunt vizibile: trenurile sunt moderne, orarele respectate, iar biletele pot fi achiziționate online, la casă sau la terminale. „Confortul și calitatea serviciilor sunt excelente. Nu mai stăm la cozi pentru bilete”, a spus un bărbat, la emisiunea „Vector European” de la Moldova 1. O altă persoană a observat că în Canada nu a întâlnit așa servicii, chiar dacă a circulat pe un tren asemănător, pe ruta Ottawa – Toronto.
Noile abordări în gestionarea căilor ferate au început să dea roadă chiar din primii ani de reformă. În ciuda șocurilor majore de care a avut parte compania precum, pandemia de COVID-19 sau războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, strategia a fost orientată către Vest. Totuși, reforma este într-un proces continuu, iar prioritățile, la momentul actual, sunt digitalizarea, electrificarea căilor ferate, dar și finalizarea, până în 2030, a proiectului Rail Baltica.
În timp ce Lituania a reușit să-și pună căile ferate pe picioare, Republica Moldova nu a găsit soluția necesară pentru a salva căile ferate. În prezent, instituția se confruntă cu probleme financiare grave, inclusiv cu restanțe la plata salariilor pentru cei circa 5.000 de angajați. În luna iulie curent, administrația CFM a anunțat că a achitat retribuțiile abia pentru luna ianuarie 2025.
Autor: Valeria Cîrjeu, stagiară
CITIȚI ȘI:
