Deputat din Primul Parlament: Proclamarea independenței a fost precedată de trei Mari Adunări Naționale
Setea populației de libertate și de dorința de a-și decide singură viitorul, precum și conjunctura externă favorabilă idealurilor naționale au fost elementele esențiale care au determinat proclamarea independenței R. Moldova pe 27 august 1991, au declarat invitații ediției speciale de la Moldova 1, dedicată Zilei Independenței.
Scriitorul Ion Hadârcă, deputat în Primul Parlament de la Chișinău, a ținut să puncteze, la emisiunea moderată de Radu Osipov, că proclamarea independenței R. Moldova a fost precedată de trei Mari Adunări Naționale, organizate de Mișcarea de Eliberare Națională, iar prima a avut loc exact acum 36 de ani, pe 27 august 1989.
„Eu marchez astăzi o sărbătoare dublă – Ziua Independenței și 36 de ani de la prima Mare Adunare Națională, de la 27 august 1989, cea care a determinat linia strategică a dezvoltării societății româno-basarabene. A doua Mare Adunare Națională - în decembrie 1990, a fost consacrată proclamării independenței. A doua Mare Adunare Națională a cerut independența atunci când au fost declanșate primele conflicte armate la Dubăsari, pe linia Nistrului, și Gorbaciov, care era așteptat aici, a pus niște condiții - că trebuie să renunțăm la alegerile despre limba de stat, revenirea la grafia latină, simbolistica națională, ca punct zero de pornire pentru tratativele cu malul stâng, cu Tiraspolul. Nu a avut impactul care ar fi de dorit să îl aibă, dar rămâne ca un fapt istoric”, a rememorat Ion Hadârcă.
A treia Marea Adunare Națională a avut loc „între două ședințe” - prima pe 24 august, când deputații au discutat aspecte organizatorice ale ședinței extraordinare a Parlamentului de pe 27 august, în cadrul căreia urma să fie votată Declarația de Independență. Potrivit lui Ion Hadârcă, în 1991 a fost „apogeul trezirii conștiinței naționale”.
Prezent în platoul aceleiași emisiuni, istoricul și fostul deputat Ion Varta a punctat că Mișcarea de Eliberare Națională a fost „absolut admirabilă”, remarcând faptul că a existat „o legătură între generațiile postbelice care s-au format în perioada interbelică și s-au înregimentat în lupta asta de rezistență antisovietică și anticomunistă”.
Viorica Țîcu, directoare de programe la Institutul European de Studii Politice din Moldova (IESPM), a ținut să remarce rolul „factorului propagandistic”, care a dominat societatea noastră chiar și după proclamarea independenței.
„Narativele impuse de Kremlin nu au fost stopate. Și-au continuat misiunea. Nouă ni se părea că suntem atât de departe de Federația Rusă, dar noi eram, de fapt, în mijlocul problemei. Acum noi vorbim de reziliență informațională, lupta împotriva războiului hibrid, lupta împotriva propagandei, a dezinformării... Chiar și în presă, la televiziuni era prezentă în R. Moldova (propaganda – n.r.) și parcă aveam o peliculă roz și nu conștientizam gravitatea acestei probleme. De asta și au speculat partidele noastre politice. Fiecare își dorea să ajungă la putere, iar o societate dezbinată era în favoarea lor. Această dilemă - încotro mergem - și-a pus amprenta asupra felului în care percepeam unde ne este locul. Noi ne-am bălăcit în propriile noastre himere foarte mult timp”, a punctat Viorica Țîcu.
Potrivit istoricilor, parcursul european al R. Moldova se înscrie în logica evenimentelor de la începutul anilor 90 ai secolului trecut.
În context, Ion Hadârcă a salutat vizita de astăzi, la Chișinău, a celor mai importanți lideri europeni - președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și premierul Poloniei, Donald Tusk, în ziua în care R. Moldova sărbătorește 34 de ani de independență, subliniind că aceasta este „simbolică”: „Nu este doar un sprijin pentru independența R. Moldova, ci și pentru parcursul nostru european”.
CITIȚI:
