RETROSPECTIVA // Campania electorală marcată de propagandă și finanțări ilegale, UE laudă progresele R. Moldova, Kievul cere garanții de securitate
Finanțările ilegale în campania electorală, rețelele de propagandă coordonate din Rusia, pregătirile pentru eventuale provocări externe și susținerea europeană fermă pentru parcursul R. Moldova au marcat săptămâna care se încheie. Totodată, autoritățile continuă pregătirile pentru desfășurarea unor alegeri transparente și democratice, iar extrădarea lui Vladimir Plahotniuc rămâne iminentă. Pe plan extern, eforturile de a obține pacea în Ucraina sunt încă departe, iar Kievul solicită garanții de securitate din partea liderilor occidentali.
Finanțări ilegale, rețele de propagandă și riscul unor provocări externe
Corupția electorală, finanțările ilegale și acțiunile „coordonate și organizate”, desfășurate de unele formațiuni politice, depășesc simpla „pomană electorală” și pot influența voința electoratului sau chiar submina alegerile parlamentare, avertizează expertul în justiție Alexandru Bot.
O nouă investigație a „Ziarului de Gardă” scoate la iveală existența unei „armate digitale” finanțate de la Moscova și coordonate de condamnatul Ilan Șor. Sub acoperirea unor conturi false pe TikTok și Facebook, activiști ai Blocului „Victorie” ar fi fost instruiți de curatori ruși să răspândească propagandă și să submineze parcursul european al țării. Autoarea investigației, jurnalista Natalia Zaharescu, a dezvăluit, în platoul Moldova 1, cum a reușit să pătrundă în rețea și care sunt metodele prin care gruparea Șor, coordonată de la Moscova, încearcă să submineze procesele electorale din R. Moldova. „Este important să scoatem adevărul la suprafață”, a subliniat jurnalista.
O scurgere recentă de informații confirmă că Șor ar gestiona companii cu angajați din mai multe state post-sovietice, prin intermediul cărora organizează atacuri hibride asupra democrației moldovenești.
Alegerile parlamentare din 28 septembrie se anunță a fi complexe și tensionate. Analiștii politici avansează patru scenarii principale care ar putea urma după scrutin: o guvernare proeuropeană, o guvernare prorusă, o coaliție între un partid proeuropean și un partid de centru sau, în contextul tensiunilor politice, alegeri anticipate.
Între timp, autoritățile anunță că pregătesc „scenarii de răspuns” pentru eventuale provocări în regiunea transnistreană și în diasporă, în contextul alegerilor din 28 septembrie.
În acest context, și Biserica a fost invitată să rămână neutră în campania electorală. Mitropolitul Vladimir le-a cerut preoților din subordinea Patriarhiei Moscovei să evite propaganda politică, în timp ce Mitropolia Basarabiei a reiterat interdicția clerului de a face politică partinică.
R. Moldova, mai aproape de UE: sprijin financiar, pași de reformă și promisiuni de preaderare
Comisia Europeană a anunțat un sprijin suplimentar de 18,9 milioane de euro pentru Republica Moldova, în cadrul Mecanismului pentru Reformă și Creștere, reafirmând angajamentul ferm al Uniunii Europene față de parcursul european al țării.
Vicepremiera pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a transmis la reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE, desfășurată la Copenhaga, că autoritățile de la Chișinău își propun să pregătească R. Moldova pentru aderare „în următorii trei-patru ani”.
Un mesaj similar a venit și de la București, unde președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că, imediat după alegerile parlamentare din 28 septembrie, vor fi create condițiile necesare pentru deschiderea oficială a procedurilor de preaderare.
La Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a felicitat Guvernul pentru ritmul rapid al reformelor și pentru finalizarea screeningului, etapă esențială înaintea negocierilor de aderare. Ea a anunțat și măsuri concrete pentru cetățeni și economie: introducerea regimului „Roam Like at Home” din 2026 și un nou cadru comercial care deschide oportunități suplimentare pentru exportatori. Totodată, Kos a precizat că negocierile de aderare ar putea fi finalizate până în 2028, dacă există voință politică și susținere din partea populației.
În același timp, ministra pentru Afaceri Europene a Ciprului, Marilena Raouna, a subliniat că conflictul transnistrean nu reprezintă un obstacol de neînvins pentru integrarea europeană a țării noastre, oferind exemplul țării sale, unde Protocolul 10 al Actului de Aderare a permis suspendarea acquis-ului comunitar pe teritoriile aflate sub ocupație.
Plahotniuc, tot mai aproape de extrădare
Ministerul Justiției din Grecia ar fi acceptat toate cele trei cereri de extrădare depuse de Chișinău pe numele lui Vladimir Plahotniuc, a declarat avocatul său, Lucian Rogac.
Totuși, autoritățile moldovene nu au confirmat oficial informația. Între timp, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, afirmă că poliția pregătește deja logistica pentru transfer, inclusiv identificarea unui avion special.
Extrădarea trebuie realizată printr-un zbor direct și în condiții stricte de securitate, sub escortă.
Kremlinul și planul pentru R. Moldova, tensiuni regionale și rezistența Ucrainei
Jurnalistul ucrainean Dmitry Gordon avertizează că Rusia are un plan de schimbare a puterii la Chișinău, la alegerile din septembrie, cu o guvernare prorusă. Potrivit surselor sale, direcția moldovenească a Kremlinului a trecut sub controlul lui Serghei Kirienko, iar pentru implementarea planului au fost alocate cel puțin 350 de milioane de dolari. Din această sumă, aproximativ 30 de milioane ar fi destinate transportului și plății alegătorilor din regiunea transnistreană. Gordon subliniază că scenariul pregătit de Moscova este periculos nu doar pentru Republica Moldova, ci și pentru Ucraina și întreaga Europă.
Ucraina continuă să resimtă presiunea războiului. Președintele Volodimir Zelenski a respins ideea unor discuții directe cu Vladimir Putin, după ce acesta l-a invitat la Moscova. „Poate veni el la Kiev, dar negocieri nu pot exista atâta timp cât țara mea este bombardată zilnic”, a declarat liderul ucrainean. La Paris, Zelenski a subliniat că singura garanție reală de securitate pentru Ucraina este o armată puternică, capabilă să reziste agresiunii ruse.
Capitala Kiev a fost din nou ținta unui atac cu drone, în urma căruia o clădire guvernamentală a fost grav avariată. Pompierii au intervenit pentru a stinge incendiul provocat de explozie, iar autoritățile au denunțat intensificarea atacurilor asupra infrastructurii critice.
În același timp, Rusia își întărește controlul ideologic prin sistemul de educație. În școli au fost introduse ore de pregătire militară, lecții despre „valorile tradiționale” și întâlniri cu veterani ai războiului din Ucraina. Analiștii avertizează că aceste măsuri transformă educația într-un instrument de propagandă, menit să pregătească societatea pentru un conflict de durată.
