Jurnalistă DW, despre Summitul de la Copenhaga: Întrunire cu foarte multe teme grele și prea puține rezultate concrete
Summitul informal de la Copenhaga a determinat liderii celor 27 de state europene să aducă în prim-plan provocările de securitate cu care se confruntă Uniunea Europeană în contextul agresiunii ruse, constată jurnalista Deutsche Welle, Alina Kühnel. Într-un interviu pentru Moldova 1, jurnalista a subliniat contribuția strategică a Kievului în apărarea aeriană regională și nevoia unei cooperări mai eficiente în sprijinul statelor candidate precum Republica Moldova și Ucraina.
„Întrunire cu foarte multe teme grele și prea puține rezultate concrete. Știm că pe agendă s-au aflat crearea unui zid de drone, utilizarea activelor rusești pentru a ajuta Ucraina, precum și reforme în apărare și perspectivele de aderare pentru Ucraina (…) Așadar, rezultatele sunt foarte modeste. Să sperăm că după întrunirea de astăzi vom avea mai multe informații mai bune pentru toată lumea. Mai ales pentru Republica Moldova”, a declarat Alina Kühnel, la Moldova 1.
Analizând propunerile de cooperare în domeniul apărării, jurnalista DW a evidențiat contribuția Ucrainei, care, datorită experienței sale în contracararea dronelor și rachetelor rusești, devine un partener strategic pentru statele europene afectate de atacurile Rusiei.
„Avem, pe de altă parte, și propunerea concretă făcută de către Volodimir Zelenski, care a promis să ajute statele care au nevoie de o astfel de apărare. Pentru că, din motive evidente, Ucraina dispune de cea mai mare expertiză în acest moment în privința apărării împotriva dronelor și rachetelor rusești. În acest sens, va primi mai multe miliarde de euro ajutoare. (...) S-a aflat și de la Washington că Donald Trump a spus că va pune la dispoziție informații din cadrul serviciilor secrete pentru ca Ucraina să reușească să își extindă atacurile împotriva Rusiei. Deci, există o mai mare voință de a coopera”, a explicat Alina Kühnel.
Referindu-se la resursele financiare, jurnalista DW a anticipat că Ucraina va dispune de ajutor la scară extinsă. „Vor fi câteva zeci de miliarde care, în mod sigur, vor merge în lunile următoare către Kiev”.
„Aceste 4 miliarde – o parte din banii înghețați ai Rusiei – sunt mai mult decât bineveniți. Poate e un semn că se poate face și se poate mișca ceva în această direcție, pentru că activele rusești rămân în acest moment înghețate. Ieri, Belgia a spus că se teme de repercursiuni din partea Rusiei și atunci fondurile acestea în continuare rămân în Belgia. Dar, dincolo de aceste 4 miliarde, vă pot spune că există o voință. Germania a promis că va aloca din bugetul din 2026 alte câteva miliarde bune pentru Ucraina, nu doar sub formă de ajutor civil, ci și sub formă de ajutor militar”, a mai comunicat Kühnel, pentru Moldova 1.
Între 1 și 2 octombrie, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit la Copenhaga, în cadrul unui summit informal axat pe provocările de securitate și apărare regională. În ajunul reuniunii, premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că Europa traversează „cea mai periculoasă perioadă de la al Doilea Război Mondial încoace”. După reuniunea informală, în cadrul unei conferințe de presă, problema intensificării măsurilor de apărare aeriană și conceptul „zid anti-dronă” a fost în centrul discuțiilor.
În cadrul unui panel, președinta Maia Sandu a vorbit despre rezistența Republicii Moldova în fața ingerințelor rusești: „O democrație mică și fragilă, precum este cea moldovenească, a rezistat resurselor uriașe ale Rusiei. Și dacă Moldova a reușit, atunci oricine poate reuși”. Șefa statului a fost aplaudată pentru „victoria zdrobitoare” pe care forțele proeuropene au obținut-o la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Alegerile parlamentare din Republica Moldova au reprezentat „un test pentru democrație” și „o lecție pentru Europa”, au declarat liderii europeni.
Totodată, președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a subliniat că R. Moldova și Ucraina sunt deja pregătite să deschidă Clusterul 1 în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și că ambele state „și-au demonstrat ferm opțiunea europeană”. Liderul de la Kiev a mai atras atenția asupra problemei activelor rusești înghețate, exprimându-și speranța pentru adoptarea rapidă a celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni.
