Veronica Mihailov-Moraru, la final de mandat în Guvernul Recean: 103 judecători și procurori au promovat vetting-ul
Mai mult de jumătate din acțiunile prevăzute în strategia de reformă a justiției au fost implementate, 103 magistrați și procurori au promovat procesul de evaluare externă, iar numărul instanțelor și procuraturilor a fost optimizat. Totodată, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) funcționează într-o componență redusă și mai diversă, iar peste o sută de judecători și procurori tineri au fost angajați în sistem, în ultimii doi ani, a raportat vineri, 24 octombrie, ministra în exercițiu a Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.
Ministra a evitat să spună, la conferința de presă în cadrul căreia a prezentat bilanțul activității sale la șefia Ministerului Justiției, dacă se va regăsi în noul Guvern ce ar urma să fie învestit săptămâna viitoare.
„Cred că este corect să lăsăm această prerogativă noului prim-ministru, care va anunța noul Cabinet. Eu, în calitate de ministru al Justiției, sunt la final de mandat în Guvernul Recean și sunt onorată că am avut privilegiul de a face parte din această reformă a justiției. – Dar vă doriți să vă regăsiți în noul guvern? – Nu cred că este tocmai corect să spun. Important este că ne ducem mandatul la final, însă voi continua să pun umărul la tot ceea ce ține de reforma justiției și de domeniul drepturilor omului, care este un domeniu foarte apropiat mie”, a răspuns ministra.
Prevetting, vetting și noi consilii independente
Veronica Mihailov-Moraru a declarat că justiția din R. Moldova devine mai transparentă și mai apropiată de cetățeni, iar transformarea sistemului s-a bazat pe Strategia privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru perioada anilor 2022 – 2025, implementată în proporție de 65% până în prezent. Alte 23% dintre acțiunile prevăzute în document sunt în curs de realizare, iar restul – la faza de inițiere.
Reformele au urmărit consolidarea independenței și integrității, precum și „resetarea” sistemului prin verificarea actorilor-cheie.
Astfel, în perioada 2023–2024, au fost constituite noile Consilii Superioare ale Magistraturii și Procuraturii (CSM și CSP), formate din persoane care au promovat verificarea etică și financiară. În 2024–2025, au fost create colegiile interne ale CSM și CSP, responsabile de evaluarea performanțelor și integrității judecătorilor și procurorilor.
Totodată, procesul de evaluare externă (vetting) este în plină desfășurare. Două comisii independente – una pentru procurori, alta pentru judecători – verifică integritatea actorilor din sistem. Până acum, 287 de persoane au fost supuse evaluării: 103 au promovat exercițiul, inclusiv 28 de procurori, 93 nu au promovat, iar 91 s-au retras sau au demisionat după notificare.
Termenul de finalizare a procesului de evaluare externă a fost extins până în decembrie 2026, a punctat Veronica Mihailov-Moraru.
„În săptămâna curentă, a fost finalizată procedura de evaluare a judecătorilor Curților de Apel Nord și Sud, rămânând în jur de cinci rapoarte de evaluare care urmează a fi aprobate sau examinate de către Consiliul Superior al Magistraturii. Se cunoaște că procesul de evaluare extraordinară a durat mai mult decât a fost planificat, din cauza anumitor factori de criză obiectivi, dar Ministerul Justiției a depus toate eforturile pentru depășirea acestor crize. Componența comisiilor de evaluare a fost suplimentată cu încă trei membri, tocmai în scopul accelerării procedurilor de evaluare”, a explicat ministra în exercițiu.
CSJ cu structură redusă, instanțele și procuraturile - reconfigurate
Una dintre cele mai importante reforme este cea a Curții Supreme de Justiție (CSJ). Prin noua lege adoptată în 2023, numărul judecătorilor a fost redus de la 33 la 20, iar componența a fost diversificată, permițând accesul reprezentanților mediului academic, avocaților și procurorilor cu minimum 10 ani de experiență.
Opt judecători care au trecut evaluarea externă au fost deja numiți, iar activitatea CSJ a devenit mai uniformă și mai transparentă. Curtea a primit noi competențe privind uniformizarea practicii judiciare, inclusiv prin publicarea online a ședințelor și fișelor tematice.
Totodată, reforma a inclus și revizuirea hărții judiciare și a celei a procuraturilor. În urma modificărilor din 2024, numărul instanțelor a fost redus de la 15 la 14, iar cel al procuraturilor – de la 36 la 14, prin comasări.
Curțile de apel au fost reorganizate în Nord, Centru și Sud, cea din Sud având două sedii - la Cahul și Comrat. Totodată, a fost ajustat și sistemul de probațiune și cel al executorilor judecătorești. Ministerul a elaborat studii de fezabilitate pentru judecătoriile Cahul, Edineț, Căușeni și Orhei și a inițiat procedurile pentru construcția de noi sedii.
Salarii cu 70% mai mari pentru magistrații care au promovat vetting-ul
Ministra Veronica Mihailov-Moraru a mai raportat că, în ultimii trei ani, au fost promovați 60 de judecători noi, iar alți 50 sunt propuși spre numire de către președintele Republicii Moldova. De asemenea, 37 de procurori au fost încadrați în sistem.
Ministerul Justiției a introdus majorări salariale semnificative pentru judecători, procurori și personalul auxiliar, pentru a spori atractivitatea profesiei: +70% pentru cei care au promovat vettingul și +44% pentru ceilalți magistrați în proces de evaluare.
Salariile au crescut și pentru grefieri, asistenți judiciari, inspectori, personalul Institutului Național al Justiției, precum și pentru lucrătorii din sistemul penitenciar și probațiune. Totodată, au fost introduse compensații pentru transport și chirie pentru cei care activează în afara localității de domiciliu.
Valoarea bunurilor sechestrate și vândute a crescut de peste 200 de ori
În aceeași conferință, ministra în exercițiu a amintit revizuirea Legii privind Curtea Constituțională pentru a alinia instituția la standardele Comisiei de la Veneția, delimitarea competențelor între Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție, suplimentarea personalului Procuraturii Anticorupție cu 54 de posturi (ajungând la 198), introducerea judecării în lipsă (in absentia) pentru persoanele care se eschivează, simplificarea acordului de recunoaștere a vinovăției și a acordului judiciar în interes public, completarea Codului penal cu infracțiunile de corupere politică activă și pasivă, pedepse mai dure pentru corupția electorală, finanțarea ilegală a partidelor și transportarea alegătorilor etc.
De asemenea, termenul de prescripție pentru infracțiuni ușoare a fost extins, iar modificările au permis eliminarea abuzurilor procedurale. În 2024, a fost lansat și un program-pilot de specializare a judecătorilor în cauze de corupție la Judecătoria Chișinău, care a dus la accelerarea proceselor și finalizarea mai multor dosare de rezonanță.
Ministra a mai precizat că autoritățile au introdus posibilitatea vânzării anticipate a bunurilor sechestrate și confiscării bunurilor deținute de beneficiari efectivi.
Încasările din valorificarea bunurilor confiscate au crescut de la 34.775 de lei în 2022 la 7,38 de milioane de lei în 2025.
„Este necesar să fie continuate eforturile ce țin de implementarea noului mecanism privind confiscarea bunurilor infracționale, deoarece valorificarea prejudiciilor cauzate este un element esențial în restabilirea echității”, a conchis ministra în exercițiu a Justiției.
Veronica Mihailov-Moraru este ministra Justiției în Republica Moldova din data de 16 februarie 2023. Înainte de această funcție, ea a fost secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției în mai multe mandate.
