Economia rusă frânează: producția militară scade pentru prima dată de la începutul războiului
Economia Rusiei începe să piardă din avântul generat de război: pentru prima dată de la începutul invaziei, producția din industria militară – principalul motor al creșterii economice – dă semne de stagnare și scădere. Datele oficiale publicate de Rosstat arată că sectoarele legate de complexul militar-industrial au trecut în septembrie de la creșteri cu două cifre la declinuri neașteptate.
Potrivit datelor, „producția de articole metalice finite”, care crescuse cu 26,4% în 2023 și cu 31,6% în 2024, a înregistrat în septembrie o scădere de 1,6% față de anul precedent. De asemenea, categoria „alte mijloace de transport” – care include tancuri și vehicule blindate – a încetinit brusc, de la o creștere de 61,2% în august la doar 6% în septembrie. Comparativ cu luna precedentă, producția de articole metalice a scăzut cu 6%, iar cea de mijloace de transport – cu 20%, potrivit estimărilor Raiffeisenbank, scrie publicația The Moscow Times.
Analiștii MMI califică aceste cifre drept „șocante”: industriile de apărare, care până acum trăgeau economia în sus, au devenit o frână pentru sectorul prelucrător, al cărui indice a crescut în septembrie cu doar 0,4% – de opt ori mai lent decât în august. Potrivit analistului-șef al PSB, Denis Popov, acesta este cel mai mic ritm de creștere al industriei prelucrătoare din ianuarie 2023. În ansamblu, producția industrială – responsabilă pentru circa 30% din PIB – aproape că s-a oprit: în septembrie a crescut doar cu 0,3% față de anul trecut, comparativ cu 5,6% în 2023.
Estimările Centrului pentru Analiză Macroeconomică (ЦМАКП) arată că, din decembrie 2024, producția industrială totală a scăzut cu 3,6%. Industriile civile sunt în scădere pe tot parcursul anului și, în septembrie, au înregistrat o contracție de 1,1%. În sectorul prelucrător, recesiunea a afectat 18 dintre cele 24 de ramuri monitorizate de Rosstat – care, împreună, generează aproape 80% din bunurile economiei, potrivit Institutului pentru Prognoze Economice al Academiei Ruse de Științe (ИПН РАН).
Economista-șefă a Alfa Bank, Natalia Orlova, explică declinul prin limitările bugetare. „Sectorul construcțiilor de mașini, puternic dependent de comenzile de stat, a scăzut în septembrie cu 0,1%, după ce în august crescuse cu 15,7%. Acest lucru poate indica faptul că planurile de înăsprire a politicii bugetare vor influența negativ creșterea industrială în lunile următoare”, avertizează Orlova.
Ministerul Finanțelor, confruntat cu o reducere de 21% a veniturilor din materii prime și cu un deficit de cinci ori mai mare decât cel planificat, este obligat să reducă cheltuielile în trimestrul IV, avertizează Denis Popov. Această măsură ar putea „răci” economia și mai mult. Estimările Institutului pentru Prognoze Economice arată că, între ianuarie și august, PIB-ul Rusiei a scăzut cu 0,6%, iar creșterea anuală s-a plafonat la doar 0,4% în iulie și august.
Noile sancțiuni impuse de SUA, care vizează companiile „Rosneft” și „Lukoil” și care ar putea bloca o parte din exporturile de petrol către India, amplifică riscurile economice. „Riscurile unei aterizări dure a economiei ruse cresc semnificativ”, afirmă Piotr Matys, analist la Touch Capital Markets, citat de publicația The Moscow Times.
CITIȚI ȘI:
