Un elev din cinci este victima bullyingului în școlile din R. Moldova: autoritățile intensifică măsurile de prevenție
Unul din cinci elevi din Republica Moldova se confruntă cu forme de bullying în școală, arată datele oficiale. Fenomenul nu se limitează doar la spațiul fizic al instituțiilor de învățământ, ci s-a extins și în mediul online, unde se manifestă prin cyberbullying. Impactul bullyingului asupra copiilor este profund, de aceea este esențial ca părinții, profesorii și societatea în ansamblu să știe cum să îl identifice și să găsească soluții eficiente pentru a-l preveni.
Potrivit specialiștilor, este important să se facă diferența dintre o simplă ceartă între copii sau o poreclire și fenomenul de bullying – o problemă care, multă vreme, nu a fost recunoscută ca atare.
În contextul Zilei Internaționale împotriva violenței și a bullyingului în școli, deputata Larisa Novac a explicat că această zi are rolul de a reaminti că fiecare copil are dreptul de a învăța într-un mediu sigur, fără frică și umilință.
„La nivel național, avem în Republica Moldova politici educaționale menite să prevină și să combată fenomenul violenței și al bullyingului. Vreau să vă spun că, în calitate de deputată în legislatura a XI-a, am votat modificări la Codul educației. Până în anul 2022, nu exista în Codul educației noțiunea de bullying. Nu se știa, respectiv, nu se intervenea și nu se raporta. Acum, bullyingul este reglementat în cadrul noțiunilor generale”, a declarat Larisa Novac la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1.
După modificările legislative adoptate în Parlament, bullyingul a fost definit oficial ca o formă de agresivitate intenționată, repetată, care implică un dezechilibru de putere între copii.
„Este important să nu confundăm bullyingul cu o simplă ceartă între elevi. În cazul bullyingului, acțiunile sunt deliberate, se repetă și implică o diferență de putere”, a explicat Larisa Novac.
Bullyingul poate lua mai multe forme: excluderea unui copil din grupul de prieteni, amenințări, porecliri, etichetări, deteriorarea sau furtul bunurilor personale. Poate fi direct, față în față, sau indirect, prin gesturi, șoapte ori semne.
După introducerea noțiunii în legislație, au fost stabilite și obligațiile cadrelor didactice și ale conducătorilor de școli: prevenirea, identificarea, raportarea și monitorizarea cazurilor. Ministerul Educației și Cercetării a elaborat o metodologie clară de intervenție, iar fiecare instituție are acum o politică de protecție a copilului – un document care reglementează măsurile de prevenire și intervenție în cazurile de violență, neglijare sau bullying.
„Acum, fiecare instituție are un registru al cazurilor de violență și bullying, iar Ministerul Educației și Cercetării colectează aceste date semestrial și le publică pe site-ul său. Pe site există și materiale informative pentru părinți, profesori și elevi, pentru a preveni și combate acest fenomen”, a spus deputata.
Larisa Novac a subliniat că primul pas în lupta împotriva acestui fenomen este conștientizarea existenței lui și înțelegerea faptului că bullyingul nu este o joacă, ci o formă de violență care lasă urme adânci în sufletul copiilor.
Totuși, recunoaște legislatoarea, nu toate cazurile ajung să fie raportate.
„Ministerul are în programul de formare continuă a cadrelor didactice și componenta de prevenire și combatere a violenței și bullyingului. În fiecare școală, este desemnat un coordonator care se ocupă de acest domeniu. Dar, recunosc, nu toate cazurile sunt raportate — mai este mult de lucru, mai ales la nivel de cultură organizațională și mentalitate”, a recunoscut Larisa Novac.
Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, aproximativ 4.000 de cazuri de bullying sunt raportate semestrial. Raportările sunt anonime, dar oferă o imagine de ansamblu asupra fenomenului.
„Dacă cifrele vor crește, nu înseamnă că bullyingul se agravează, ci că profesorii sunt mai bine instruiți și identifică mai corect cazurile”, a precizat deputata.
Cei mai vulnerabili sunt elevii din ciclul gimnazial — clasele a VI-a, a VII-a și a VIII-a. Pentru ei, Ministerul Educației a elaborat materiale educaționale și ghiduri practice, disponibile online, ce pot fi utilizate în activități extracurriculare.
Larisa Novac, care a fost profesoară până în 2017, afirmă că bullyingul a existat dintotdeauna, dar nu era numit astfel și adesea era ignorat.
„Este esențial să recunoaștem că fenomenul există. Apoi, să-l reglementăm prin lege și prin acte interne ale școlii. Mesajul trebuie să ajungă la firul ierbii, nu doar în documente. Avem o metodologie clară care definește cine este victima, cine este agresorul și cine este martorul — pentru că și martorul are un rol important, acela de a semnala cazul. Profesorii, în ciuda multor sarcini, trebuie să rămână empatici, să dea exemplu de comportament. Cine intră în sistemul educațional trebuie să iubească copiii, altfel nu se poate”, a conchis deputata, la Moldova 1.
CITIȚI ȘI:
