Culturi subtropicale, crescute în sudul R. Moldova: Canada oferă 2.6 milioane de dolari pentru a cultiva smochine, fistic, rodii, kaki sau măsline la Giurgiulești
În 12 localități din sudul R. Moldova - de la Giurgiulești, raionul Cahul, la Etulia, UTA Găgăuzia - vor fi testate mai multe culturi considerate până nu demult exotice pentru regiunea noastră: smochinul, fisticul, rodia, kakiul și chiar măslinul. Proiectul, în valoare de 2.6 milioane de euro și cu o durată de patru ani, va fi susținut de Guvernul Canadei prin intermediul PNUD Moldova.
„Obiectivele proiectului sunt clare: întărirea comunităților rurale în fața secetei și degradării solului și crearea de noi oportunități economice”, a declarat Pavel Gavrilița, manager al proiectului „Promovarea rezilienței la schimbările climatice și abilitării femeilor în R. Moldova”, la emisiunea Zi de Zi de la Radio Moldova.
Potrivit lui Gavrilița, după testarea în cele 12 localități din sud, proiectul, care ar putea transforma agricultura din sudul R. Moldova, va avansa ulterior și spre centrul republicii. Totodată, va fi construită o pepinieră silvică modernă, destinată producerii materialului săditor necesar implementării planurilor de management forestier.
Primele plantări experimentale vor fi realizate pe terenurile degradate aflate în gestiunea autorităților publice locale. În paralel, echipele de experți vor testa soiuri rezistente la îngheț și cu maturitate timpurie.
„Există soiuri de măslin care suportă temperaturi de până la minus 12 grade. Vom analiza însă și câte zile pot rezista la aceste extreme și, dacă va fi necesar, vom identifica măsuri de protecție”, a explicat Gavrilița.
Potrivit specialiștilor, sudul țării este una dintre cele mai vulnerabile regiuni la schimbările climatice. Aici, seceta prelungită reduce drastic producția. În timp ce în nord recolta de porumb poate ajunge la opt tone per hectar, în sud ea abia depășește o tonă. Noile culturi ar putea compensa pierderile și deschide piețe noi pentru agricultori.
Terenurile pentru plantațiile-pilot vor fi selectate în raioanele Cahul și Vulcănești.
Fiecare cultură necesită condiții proprii: măslinul preferă solurile sărace, smochinul și rodia au nevoie de expunere maximă la soare, iar toate speciile trebuie ferite de vânturi puternice, prin crearea de fâșii forestiere de protecție.
„Vom monitoriza adaptabilitatea fiecărei specii, cu scopul de a transforma provocarea climatică într-o oportunitate economică”, a mai spus Gavrilița, la postul public de televiziune.
Proiectul nu vizează doar producția agricolă, ci și transformarea potențialului subtropical într-o sursă de dezvoltare economică regională. Producerea locală de ulei de măsline, rodii sau kaki, extinderea lanțurilor scurte de aprovizionare, precum și dezvoltarea agroturismului și turismului gastronomic ar putea genera noi locuri de muncă și venituri suplimentare pentru comunități.
„Dacă rezultatele confirmă adaptabilitatea speciilor subtropicale și eficiența măsurilor agroforestiere, proiectul poate fi extins în alte zone afectate de secetă”, a mai spus managerul.
Culturile subtropicale, o soluție viabilă pentru clima din sudul țării
Speciile selectate pentru testare sunt potrivite pentru Republica Moldova, întrucât au exigențe similare condițiilor locale, a spus directorul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS), Ion Talmaci, la aceeași emisiune.
„De exemplu, kiwi nu este o cultură nouă pentru condițiile noastre. Celelalte specii au fost selectate în urma unui studiu de fezabilitate și s-a stabilit că ar fi apte pentru condițiile locale”, a afirmat specialistul.
Potrivit directorului ICAS, există și un potențial economic important: dacă soiurile se vor dovedi rezistente, ele ar putea deveni o sursă reală de venit pentru agricultori.
Totuși, el consideră prematură orice discuție despre o eventuală valorificare comercială.
„La prima etapă, vom testa și vom observa rezultatele. Ulterior, se va trece la nivelul de evaluare a interesului comercial. (...) Trebuie să înțelegem că aceste specii sunt noi pentru Republica Moldova, iar aspectul comercial și tehnologic încă urmează să fie studiat pe deplin”, a precizat Talmaci.
Directorul ICAS estimează că introducerea acestor culturi la scară comercială ar putea necesita cel puțin cinci ani, timp în care vor fi analizate și detaliate caracteristicile fiecărui soi.
Inițial, speciile subtropicale vor fi introduse în cadrul practicilor agroforestiere, inclusiv pentru producerea de fructe în plantațiile de protecție, urmând să fie integrate în cultura sinergică a zonei.
În țări cu un climat similar, precum sudul României, Bulgaria sau sudul Ucrainei, aceste specii sunt deja cultivate. Prin urmare, proiectul prevede și schimburi de experiență pentru a înțelege mai bine particularitățile tehnologice, modul de creștere și adaptabilitatea acestor plante la factorii limitativi, cum ar fi înghețurile și temperaturile foarte scăzute.
Materialul săditor va fi achiziționat printr-un concurs organizat ulterior, iar principalii furnizori vor proveni din România, Bulgaria și Ungaria, a conchis Ion Talmaci.
CITIȚI ȘI:
