Alegeri în plin război în Ucraina: imposibilitatea votului, riscurile militare și miza politică a lui Zelenski
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este dispus să convoace alegeri, însă realitățile războiului fac imposibilă desfășurarea unui scrutin autentic fără un armistițiu prelungit, explică expertul în politici de securitate Andrei Curăraru. În cadrul unui interviu, pentru Moldova 1, expertul a evidențiat atât imposibilitatea organizării votului în teritoriile ocupate, cât și riscul major ca militarilor să li se ceară să se prezinte la urne, transformând secțiile în „ținte ideale pentru dronele rusești”.
„Zelenski nu își face griji pentru fotoliul său. Nu îmi închipui o campanie în care cineva critică poziția președintelui în plin război și aceasta îl favorizează pe Zelenski. Altceva e că nu putem numi un exercițiu democratic alegerile care au loc în condiții de război. Cum ar putea să voteze oamenii din zonele ocupate, cum ar vota militarii? Strânși într-o clădire sunt o țintă ideală pentru dronele rusești. Și ne dăm seama că mai degrabă ar trebui mai întâi impus un armistițiu pe o perioadă mai lungă de timp pentru o campanie electorală fără riscuri”, a declarat Andrei Curăraru, la postul public de televiziune.
Expertul anticipează că urmează „o perioadă lungă și nu este posibil o democrație în interiorul Ucrainei fără un armistițiu”, iar Putin nu va accepta o pauză în ostilități, dar ar putea reduce din intensitatea războiului.
„Putin nu este gata să renunțe cu totul la violențe, pur și simplu ar putea să fie gata pe o perioadă să treacă la un război de o intensitate mică. (...) Nu știu pe cât este gata să facă Putin acest fapt, dar Zelenski cumva ar fi avantajat de alegeri până la sfârșitul acestui conflict, decât după. Nu cred că o să avem schimbări mari în politica ucraineană”, punctează Andrei Curăraru.
În final, Andrei Curăraru a subliniat că Zelenski folosește Constituția ca scut atât împotriva presiunilor externe, cât și împotriva acuzațiilor de ilegitimitate.
„Este Constituția Ucrainei și se va merge în baza ei. Modificarea Constituției se face și prin referendum, așa cum s-a făcut și la noi. Orice modificare de tipul: retragere de la un teritoriu, declararea zonei demilitarizate, zona economică liberă, eventuala zonă de demarcare, trebuie declarată prin Constituție. Și asta este un mecanism foarte puternic pentru Zelenski, care poate spune că poporul ucrainean nu vrea și nu poate să facă asta: «eu nu pot să fiu deasupra legii». Și prin asta nimicește argumentul lui Trump că nu este un președinte legitim. Este, poate, un președinte care ține mai mult la legislația ucraineană, decât Trump la legislația americană”, a conchis expertul.
După ce, anterior, Kremlinul declara că Zelenski nu mai este „președinte legitim”, ci doar un „șef de facto”, fără autoritatea de a semna un posibil acord de pace, Trump a cerut organizarea de alegeri în Ucraina. În reacție, Zelenski spune că scrutinul e imposibil în condițiile legii marțiale.
Totodată, peste 65% dintre ucraineni resping ideea unor alegeri cât timp războiul continuă, deși mandatul actual al președintelui și al parlamentului a expirat. Între timp, popularitatea lui Zelenski scade pe fondul unui scandal major de corupție care atinge cercul său apropiat.
Partenerii europeni cer prudență, susținând că prioritatea rămâne stabilitatea frontului, iar orice calendar electoral depinde de garanțiile de securitate și finanțare oferite în primul rând de SUA.
CITIȚI ȘI:
Președintele SUA îndeamnă Ucraina să organizeze alegeri prezidențiale
Jurnalist DW: „Organizarea alegerilor în Ucraina în timp de război este inutilă și inoportună”
Zelenski anunță că Ucraina și SUA au convenit asupra principalelor componente ale planului de pace
Rutte: „Noi suntem următoarea țintă a Rusiei. Timpul de a acționa este acum”
