RETROSPECTIVA 2025 – Experți: Anul în care Republica Moldova a fost pusă la încercare
Anul 2025 în Republica Moldova a fost unul al „deciziilor sub presiune”, cu efecte cumulative care vor defini direcția țării și în 2026, potrivit experților de la Chișinău. De la dosare de mare rezonanță și condamnări pentru corupție politică la un nivel de trai marcat de stabilizare fragilă, de la reconfigurări geopolitice majore până la încercări în parcursul european, anul 2025 a fost un veritabil „test” pentru instituții și societate.
„2025 a fost anul deciziilor de destin, iar 2026 va fi anul costurilor și al implementării”
Pentru Republica Moldova, 2025 a reprezentat un punct de cotitură, marcat de o succesiune de crize, decizii strategice și confruntări politice care au pus în joc nu doar stabilitatea guvernării, ci însăși direcția geopolitică a statului. Opinia aparține analistului politic și expertului în spațiul Mării Negre, Mihai Isac, care afirmă că țara noastră a trecut în acest an „un test de rezistență complex, economic, energetic și instituțional”.
Evenimentele-cheie ale anului au produs efecte cumulative, iar deciziile adoptate sub presiune în 2025 vor defini în mod direct agenda politică, economică și socială din 2026.
Criza energetică: șocul care a forțat decizii politice rapide
Potrivit lui Mihai Isac, primul moment-cheie al anului a fost criza energetică declanșată la începutul lunii ianuarie, care a pus presiune simultană pe Chișinău, pe regiunea transnistreană și pe partenerii externi ai Republicii Moldova.
„Pe acest fundal, UE și R. Moldova au convenit un plan de securitate energetică și un pachet de sprijin financiar pentru 2025, tocmai ca să reducă dependența de energia rusească și să amortizeze impactul politic și economic al crizei. Acesta a fost refuzat de partea rusă și regimul de ocupație de la Tiraspol, Chișinăul acceptând un regim hibrid de furnizare a gazelor care alimentează regiunea transnistreană”.
De la „vrem în UE” la „ce reforme livrăm”: schimbarea de paradigmă
Al doilea eveniment-cheie a fost saltul vizibil pe dosarul european. Primul Summit UE–Moldova la Chișinău, din 4 iulie, a oferit guvernării proeuropene un moment de validare internațională și un mesaj clar de sprijin înainte de alegeri, plus angajamente de cooperare și finanțare, afirmă analistul politic.
Apoi, în septembrie, Republica Moldova a finalizat etapa de evaluare a legislației naționale în raport cu acquis-ul Uniunii Europene, marcând un pas care a mutat discuția internă de la „vrem în UE” la „ce reforme concrete livrăm și cât de repede”.
Mihai Isac a precizat că o decizie importantă în 2025 este lansarea discuțiilor tehnice privind integrarea europeană. „Rămâne să vedem dacă această decizie va fi urmată și de o decizie politică. Chișinăul nu mai are nicio scuză pentru a nu implementa reformele”.
Alegerile din 28 septembrie – moment de cotitură pentru direcția statului
Cel mai mare impact asupra arhitecturii politice a avut scrutinul parlamentar din 28 septembrie, considerat de analist un moment de cotitură pentru direcția statului.
„Scrutinul a fost prezentat ca unul „de destin” pentru orientarea țării și s-a desfășurat pe fundalul acuzațiilor privind încercări de influență externă și război informațional, ceea ce a făcut ca rezultatul să fie interpretat politic ca un vot pentru continuitate și pentru parcursul european”, a punctat Mihai Isac.
Expertul subliniază că cea mai gravă criză pentru stabilitatea politică în 2025 nu a fost una economică sau socială, ci pachetul electoral-securitar din jurul alegerilor parlamentare.
„O competiție cu miză geopolitică (direcția pro-UE vs. revenirea în orbita Moscovei), desfășurată pe fondul acuzațiilor consistente de interferență externă. Ziua votului și campania au fost însoțite de episoade care, într-o democrație fragilă, lovesc direct în stabilitate, inclusiv atacuri cibernetice, amenințări cu bombă la secții din diaspora și suspiciuni de pregătire a unor tulburări post-electorale. Dimensiunea și natura acestor incidente au făcut ca stabilitatea să fie pusă în joc nu doar prin scorul electoral, ci și prin contestarea procesului în sine de către factori politici susținuți de Moscova”.
Analistul politic apreciază că, în pofida mai multor episoade politice tensionate din 2025 – precum tensiunile în relația cu regiunea autonomă găgăuză după reținerea bașcanei Evghenia Guțul sau extinderea investigațiilor privind finanțările asociate rețelei lui Ilan Șor – cea mai mare undă de șoc pentru stabilitatea Republicii Moldova a fost obținerea majorității parlamentare de către Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).
„PAS a obținut 55 de mandate din 101 (majoritate simplă), iar principalul contracandidat a rămas la 26 de mandate. Cu alte cuvinte, s-a decis nu doar „cine a câștigat”, ci dacă guvernarea poate merge mai departe fără coaliții fragile”.
După victoria PAS, premierul Dorin Recean a anunțat că nu va cere un nou mandat și că se va retrage din politică odată cu instalarea noului guvern.
2026 – anul implementării, nu al promisiunilor
Expertul a remarcat că decizia politică din 2025 care va influența cel mai mult viața cetățenilor în 2026 este adoptarea direcției bugetare și sociale pentru anul următor.
„Bugetul pentru 2026 fixează priorități clare, mai ales creșterea salariului minim, indexarea pensiilor, continuarea compensațiilor la energie și menținerea unui deficit mare pentru a susține cheltuieli sociale și investițiile. Pentru cetățeni, aceasta nu este o decizie abstractă, ci una care se va vedea direct în venituri, facturi și accesul la servicii publice”.
Pe plan politic, 2026 este definit ca anul implementării, nu al promisiunilor, susține Mihai Isac. Potrivit acestuia, deciziile luate în 2025 obligă autoritățile să livreze rezultate concrete în reformele cerute de parcursul european. El a remarcat că „2026 nu va fi un an liniștit”, ci unul în care cetățenii vor resimți mai clar atât costurile, cât și beneficiile direcției asumate de stat.
„Dosarul transnistrean” și alegerile din UTA Găgăuzia, pe agenda politică din 2026
În același timp, analistul avertizează că anul viitor regiunea transnistreană „va reintra pe agenda politică a R. Moldova” prin temele care ating direct viața de zi cu zi, inclusiv energie, buget și siguranță.
„Subiectul va urca în prim-plan și în contextul parcursului european. Pentru un stat candidat, un teritoriu necontrolat și prezența unor trupe străine ridică întrebări despre suveranitate, frontiere și stat de drept. (...) Orice negociere despre statut, vamă, control la frontieră sau reintegrare fiscală poate reaprinde dispute aprinse, alimentate de serviciile de spionaj de la Moscova”.
Expertul susține că Rusia va folosi regiunea transnistreană mai ales ca presiune „sub prag”. Poate alterna crize punctuale: gaz, electricitate, taxe cu mesaje care pun vina pe guvernarea proeuropeană de la Chișinău.
Un alt risc major pentru 2026 îl reprezintă eventualele alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Un scrutin vulnerabil poate transforma legislativul regiunii autonome într-o platformă de blocaj și presiune asupra Chișinăului, cu impact asupra bugetului și stabilității instituționale. Potrivit lui Mihai Isac, Rusia poate exploata aceste alegeri prin susținere financiară și logistică pentru candidați loiali, cumpărare de voturi, finanțări opace (inclusiv în numerar sau criptomonede), presiune mediatică și dezinformare online.
„Dacă majoritatea va ajunge la forțe pro-Kremlin, 2026 poate aduce crize „la comandă”, inclusiv prin rezoluții provocatoare, blocarea cooperării cu Guvernul și sabotarea proiectelor finanțate de UE. Adunarea poate legitima proteste și poate alimenta narațiunea că statul R Moldova este „anti-rus”, menținând dependența informațională și politică de Moscova. Astfel, miza nu este doar locală, ci de securitate națională”, a conchis Mihai Isac.
De la Trump la Ucraina: evenimentele care au testat politica externă a Chișinăului
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, evoluția războiului din Ucraina și consolidarea procesului de integrare europeană, prin parteneriatul dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, se numără printre evenimentele externe care au marcat anul, afirmă expertul în politică externă, Grigore Guzun.
Potrivit analistului, aceste evoluții au influențat direct poziționarea internațională a țării, atât din perspectiva securității, cât și a parcursului său european.
Incertitudine strategică după revenirea lui Donald Trump
Grigore Guzun subliniază că revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a reintrodus un nivel ridicat de impredictibilitate în relațiile transatlantice, cu efecte inclusiv asupra Europei de Est.
„Deși începutul anului a fost marcat de tensiuni semnificative, pe parcursul anului situația în Europa s-a mai calmat, oferind perspective mai stabile către finalul anului”, afirmă expertul.
Războiul din Ucraina a menținut Republica Moldova într-o zonă de risc
Continuarea războiului din Ucraina a influențat direct securitatea regională și poziția Chișinăului.
„Războiul din Ucraina a continuat să redefinească echilibrul de securitate în Europa Centrală și de Est, menținând Republica Moldova într-o zonă de risc direct, totodată și de interes strategic pentru partenerii occidentali”, a spus Grigore Guzun.
Anul 2025 a adus și momente critice pentru securitatea Republicii Moldova, inclusiv în context electoral.
„Intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii critice, inclusiv energetice, din Ucraina, în apropierea granițelor Republicii Moldova, și violarea spațiului aerian de către dronele rusești au reprezentat amenințări directe la adresa securității naționale”, precizează expertul.
Integrarea europeană, principalul vector strategic al Chișinăului
2025 a fost și anul consolidării procesului de integrare europeană, care, potrivit expertului, a depășit dimensiunea tehnică. „Parteneriatul dintre Republica Moldova și UE a devenit un instrument politic și de securitate, oferind Chișinăului o fereastră reală de integrare, precum și responsabilitatea de a livra reforme credibile”, afirmă Grigore Guzun.
Acesta consideră că parcursul european al Republicii Moldova a fost caracterizat mai degrabă de progrese decât de blocaje.
„Conform Raportului privind Extinderea publicat de Comisia Europeană, Republica Moldova a înregistrat cel mai mare progres din toate țările candidate, chiar dacă s-a aflat într-un context de presiuni și riscuri constante”, subliniază expertul, menționând finalizarea procesului de screening, continuarea alinierii la acquis-ul comunitar și avansarea în reformele-cheie cerute de Uniunea Europeană.
UE – partenerul strategic al Republicii Moldova
În analiza sa, Grigore Guzun afirmă că „Uniunea Europeană a rămas partenerul strategic principal, urmată de România, care acționează ca avocat al Republicii Moldova în UE, și de SUA, ca garant al securității regionale”.
„Chișinăul beneficiază de acces la piața unică, fonduri structurale, reforme instituționale și mecanisme de protecție economică, care nu pot fi replicate de niciun alt partener extern. În același timp, relația cu UE oferă predictibilitate și ancorează Republica Moldova într-un sistem de reguli și valori care consolidează statul de drept, securitatea și stabilitatea pe termen lung”, a relatat Grigore Guzun.
Politica externă, o chestiune de securitate și viață cotidiană
Întrebat la ce ar trebui să se aștepte cetățenii în relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană în noul an, expertul a subliniat că, în perioada următoare, „accentul UE nu va mai fi pus pe declarații politice sau angajamente generale, ci pe rezultate concrete în domenii-cheie precum statul de drept, funcționarea justiției, combaterea corupției și capacitatea administrativă”. Sprijinul financiar, accesul la instrumente europene și avansarea în negocierile de aderare vor fi direct corelate cu progresul măsurabil al reformelor.
Expertul a mai precizat că „politica externă nu mai este un domeniu abstract sau îndepărtat, ci un instrument direct de securitate, dezvoltare și supraviețuire a statului”. Într-un context regional marcat de război și presiuni hibride, fiecare decizie de politică externă produce efecte concrete asupra vieții de zi cu zi – de la prețurile la energie și nivelul investițiilor, până la securitatea frontierelor și stabilitatea economică.
Potrivit acestuia, un curs extern clar, predictibil și ancorat în spațiul european nu reprezintă o opțiune ideologică, ci o necesitate strategică pentru protejarea intereselor Republicii Moldova și pentru asigurarea viitorului său.
„2025 a fost un an de progres cu frâna trasă pentru justiția din Republica Moldova”
Anul 2025 a pus justiția din Republica Moldova în fața unor teste fără precedent – de la dosare de mare rezonanță și condamnări pentru corupție politică, până la dispute dure privind viitorul arhitecturii anticorupție, afirmă avocatul și expertul în domeniul justiției și dreptului Alexandru Bot.
Dosare de rezonanță și decizii instituționale majore
Potrivit lui Alexandru Bot, trei momente-cheie au definit anul 2025 din perspectiva justiției. Primul a fost evoluția dosarului fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc.
„Dosarul Plahotniuc a trecut din zona simbolică în zona procedurală: reținerea lui Vladimir Plahotniuc la Atena (22 iulie), acceptarea extrădării de către instanța elenă (august) și aducerea lui sub escortă la Chișinău (25 septembrie) au testat cooperarea internațională și capacitatea internă de a gestiona un dosar de rezonanță”, explică expertul.
Al doilea moment important îl reprezintă condamnările pentru corupere politică și electorală, care au ridicat miza probatoriului și sancțiunilor.
„Sentința de condamnare la 12 ani de închisoare a lui Alexandr Nesterovschi (19 martie), menținută în apel (23 decembrie), a devenit reper pentru dosarele de „cumpărare” a loialității politice și finanțări ilegale, inclusiv prin asocierea explicită cu scheme de influență și finanțare”, afirmă Alexandru Bot.
Un al treilea element definitoriu a fost dezbaterea privind reforma instituțională din domeniul anticorupției.
„Bătălia pentru arhitectura sistemului anticorupție” (PACCO) a polarizat sistemul: proiectul de lege nr. 40/2025 privind crearea unei procuraturi unificate (preluând competențele PA și PCCOCS) și trimiterea lui în radarul Comisiei de la Veneția au transformat 2025 într-un an de decizie instituțională, care a demonstrat că reforma de dragul reformei riscă să devină nocivă”, subliniază expertul.
În evaluarea sa, Alexandru Bot consideră că anul 2025 a fost mai degrabă *„un an de progres cu frână trasă”. Pe de o parte, statul a livrat semnale de fermitate, pe de altă parte, ritmul și previzibilitatea au fost afectate de controversele despre reorganizarea sistemului anticorupție (PACCO).
Dosarul legislativ PACCO concentrează atât promisiuni, cât și riscuri: „Promite eficiență, însă ridică întrebări de constituționalitate, continuitate, selecție și control instituțional”, a subliniat Alexandru Bot.
Încrederea publică, afectată de funcționarea zilnică a sistemului
Întrebat ce a afectat cel mai mult încrederea publică în justiție în 2025, expertul a menționat deficitul de cadre și efectele colaterale ale evaluărilor. Demisiile, posturile vacante, întârzierile în examinarea cauzelor au alimentat percepția că „se curăță sistemul, însă sunt blocate dosarele oamenilor”.
Bot subliniază că datele publice din 2025 indică explicit un deficit de judecători și procurori, demisii în instituții-cheie și întârzieri procedurale, toate acestea afectând accesul cetățenilor la justiție.
Moștenirea negativă și așteptările pentru 2026
În opinia lui Alexandru Bot, cea mai mare problemă este capacitatea instituțională a sistemului de justiție: „un sistem care încearcă să se curețe și să se reformeze, însă riscă să rămână fără oameni suficienți și fără fluxuri digitale/manageriale mature pentru volum mare de dosare, adică exact combinația care transformă reforma într-o sursă de frustrări”.
Pentru 2026, expertul anticipează câteva direcții clare de evoluție. Cetățenii ar trebui să se aștepte la accelerarea evaluărilor (vetting) pe segmente-cheie, cu efecte vizibile asupra componenței conducerilor instanțelor; la clarificarea arhitecturii anticorupție, inclusiv în ceea ce privește viitorul PACCO și asigurarea continuității dosarelor; precum și la impulsionarea procesului de digitalizare (e-Dosar, publicarea hotărârilor, trasabilitatea procedurilor), astfel încât reforma să fie resimțită prin termene mai scurte de examinare a dosarelor și o calitate mai bună a actului de justiție, nu doar prin comunicate oficiale, a concluzionat Alexandru Bot.
Economia s-a stabilizat, însă traiul a rămas scump: lecțiile anului 2025
2025 nu a fost un „an liniar”. Pentru cetățeni, economia s-a simțit ca un amestec de ușoară normalizare (inflație mai domoală decât în anii de vârf ai șocurilor) și presiuni persistente (energie, prețuri la servicii, costul creditului, incertitudine). Pentru stat, 2025 a fost un exercițiu de echilibristică: să protejeze nivelul de trai fără să destabilizeze bugetul și datoria, într-un context regional complicat și cu o dependență structurală de importuri energetice.
Opinia aparține economistului Marin Gospodarenco, director executiv al Centrul Analitic „Economica”, care afirmă că, în acest an nivelul de trai a fost influențat direct de evenimente care au intrat în viața oamenilor prin trei „uși”: prețurile, veniturile și factura la energie.
Sfârșitul lui 2025 găsește economia cu o inflație anuală în jur de 6.99% (noiembrie 2025, BNM). Asta înseamnă că pentru multe familii „normalizarea” a fost mai degrabă psihologică decât matematică: când inflația scade, nu se ieftinește totul, ci doar cresc prețurile mai lent. În termeni de nivel de trai, aceasta este diferența dintre „nu se mai înrăutățește rapid” și „încep să respir”, a spus economistul.
Politicile de venit au avut un impact imediat, însă limitat. „Salariul minim de 5.500 de lei și indexarea pensiilor cu 10% au redus presiunea pe consumul de bază și reducerea riscului de sărăcie severă. (...) Cu alte cuvinte, este o măsură de protecție socială necesară, care trebuie calibrată atent pentru a nu alimenta o spirală preț–salariu în domeniile cele mai sensibile”, avertizează economistul.
Tema centrală a anului 2025 a fost, potrivit expertului, energia, care a influențat atât inflația, cât și stabilitatea bugetară. „Retragerea licenței Moldovagaz și revocarea obligațiilor de serviciu public a fost un moment de cotitură: pentru cetățean, astfel de decizii se traduc, mai devreme sau mai târziu, în întrebarea simplă: „Voi avea gaz și la ce preț?”. În paralel, apar și semnale că sistemul încearcă soluții moderne: Energocom a anunțat, spre final de an, achiziții de energie de la producători locali cu baterii de stocare (BESS), o piesă importantă pentru echilibrarea vârfurilor de consum. Pe scurt: energia a rămas „taxa invizibilă” din spatele multor prețuri”, a reiterat Marin Gospodarenco.
O noutate importantă pentru anul 2025 este aderarea Republicii Moldova la SEPA – un pas de integrare financiară cu efect direct asupra costurilor și vitezei plăților în euro pentru cetățeni și companii, plus un semnal puternic de credibilitate instituțională.
Economistul Marin Gospodarenco consideră că principala vulnerabilitate care riscă să se amplifice în 2026 este volatilitatea echilibrului extern și energetic, un fenomen cu mecanism complex și efecte în lanț asupra prețurilor, cursului valutar și finanțării bugetare. Potrivit acestuia, deficitul de cont curent rămâne ridicat, alimentat în special de importurile de energie, ceea ce face economia vulnerabilă la scumpiri sau întreruperi de aprovizionare.
„Este o vulnerabilitate clasică pentru economiile mici: dacă energia se scumpește sau apar constrângeri de aprovizionare, presiunea se vede în cursul de schimb, în inflație și în buget (prin compensații sau prin costuri mai mari pentru instituții publice)”, explică economistul.
Reconfigurarea pieței gazelor, prin deciziile ANRE, este văzută drept un pas necesar pentru securitate, totodată și o sursă de risc de tranziție, astfel încât 2026 ar putea deveni „anul testului” pentru noul aranjament energetic. În paralel, economistul atrage atenția asupra unei vulnerabilități mai puțin vizibile – oboseala socială, generată de o inflație persistentă în jur de 7%, care poate schimba comportamentele economice ale populației.
„Consum mai precaut, economisire defensivă, migrație, presiune pentru majorări salariale rapide, iar aceste reacții, dacă se amplifică, devin ele însele factori economici”.
Pentru 2026, Marin Gospodarenco recomandă cetățenilor prudență și planificare: inflația poate rămâne relevantă, energia va continua să fie variabila critică, iar factura energetică ar trebui bugetată conservator.
Integrarea financiară prin SEPA poate aduce beneficii reale, însă graduale, în special pentru cei care lucrează cu plăți în euro. De asemenea, majorarea salariului minim poate crește veniturile nominale, însă există riscul ca o parte din câștig să fie erodată de prețuri.
Economistul mai recomandă ca planificarea cheltuielilor în 2026 să fie construită pe trei straturi: cheltuieli fixe protejate (utilități, alimente de bază, sănătate), cheltuieli flexibile (consum neesențial) și un strat de rezervă, chiar modest, dar constant.
„Dacă ar fi să spunem, într-o singură frază, ce a fost 2025 pentru nivelul de trai: un an în care statul a încercat să reducă viteza cu care se erodează veniturile, dar nu a reușit încă să transforme stabilizarea în prosperitate vizibilă, iar 2026 va fi, foarte probabil, anul în care se va vedea dacă schimbările structurale (mai ales în energie și finanțe) se traduc în facturi mai previzibile, prețuri mai stabile și oportunități mai multe”, a conchis Marin Gospodarenco.
CITIȚI ȘI:
