Retrospectiva culturală 2025: pierderi dureroase, premiere și expoziții
În 2025, cultura a rămas farul de lumină, bucuria de a descoperi și de a vedea lumea prin intermediul adevărului și al frumuseții artei. Numeroasele premiere teatrale și de film, expozițiile de artă plastică, târgurile de carte și dialogurile interculturale au fost apreciate atât de creatorii de valori, cât și de consumatorii de cultură. Dincolo de efervescența vieții culturale, în 2025, am trăit dureros trecerea în eternitate a unor personalități emblematice, adevărate modele culturale.
La început de an, pe 25 februarie, a plecat în eternitate maestrul cuvântului Vladimir Beșleagă, scriitorul omniprezent în viața culturală și politică, personalitatea care ne-a încurajat, ne-a luminat prin creație, prin verticalitatea și curajul cu care a înfruntat vitregiile destinului.
„Cred că este un chip emblematic pentru destinul nostru, pentru R. Moldova, un om născut în regiunea transnistreană care devine un clasic al literaturii române de pretutindeni și care, de fapt, încheie o epocă de renaștere”, a spus scriitorul Emilian Galaicu-Păun.
„A votat și a semnat Declarația de Independență, fiind în felul acesta și unul din fondatorii statului Republica Moldova, prin momentul istoric al ruperii de imperiu”, a afirmat vicepreședintele Academiei de Științe a Moldovei (AȘM), Ion Hadârcă.
Pe 3 iunie a urmat o altă pierdere irecuperabilă: ne-a părăsit Eugen Doga, compozitorul planetar, o legendă națională, care a celebrat în compozițiile lui nemuritoare trecutul, prezentul, viitorul și dramele neamului.
„El a spus întotdeauna că are o rană deschisă. Această rană era regiunea transnistreană și el a purtat această rană toată viața. Dar muzica lui, tot ce a luat din Eminescu, din Enescu, din „Rapsodia Română” a arătat sufletul lui foarte deschis către univers, către neamul nostru”, a spus Alecu Reniță, deputat în Primul Parlament.
„Sunt foarte recunoscător mamei mele, domnului Dumnezeu, fiindcă m-au îndreptat spre această muzică. Este limbajul universal și am posibilitatea să comunic cu lumea. Muzica este o povară fericită, fără această povară nu simțeam rostul meu și eu prin muzică mi-am găsit rostul și mă bucur când acest rost este simțit, trăit, înțeles”, spunea maestrul Eugen Doga.
Anul 2025 a fost declarat pe ambele maluri ale Prutului „Anul Eminescu”. Sub aura operei geniului eminescian au avut loc evenimente de anvergură: Congresul Eminescologilor, expoziții de artă, lansări de carte, menite să descopere noi valențe ale creației poetului, reper al culturii și spiritualității românești. Opera lui rămâne de mare actualitate.
„A abordat niște aspecte care sunt și ale actualității noastre. Bunăoară, spunea într-un aforism că armele spirituale, armele spiritului sunt superioare armelor războiului”, a spus academicianul eminescolog Mihai Cimpoi.
„Marele Eminescu ne-a unit, ne unește și ne va uni și două Academii fac tot posibilul să apropie acele două maluri ale Prutului și creația marelui Eminescu chiar ne ajută să ne apropiem”, a declarat președintele AȘM, Ion Tighineanu.
Activitatea breslei scriitoricești s-a desfășurat, în special, la masa de scris, dar și la festivaluri de poezie, târguri de carte și la evenimente de evocare a personalităților și instituțiilor culturale.
„Au apărut multe cărți noi, care, sperăm că în 2026 vor fi recompensate cu premii. Bineînțeles, și în anul acesta, Ministerul Culturii a susținut programul de finanțare a traducerii cărților apărute în R. Moldova, în spațiul limbii române, în străinătate”, a menționat vicepreședintele Uniunii Scriitorilor, Ivan Pilchin.
Iar teatrale au bucurat spectatorii cu peste 40 de premiere, numeroase evenimente de promovare a artei teatrale în țară și peste hotare.
„Un an foarte productiv, mulțumim Domnului! Ediția a zecea a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, Turneul European cu „Grădina de sticlă”, participări la festivaluri importante din România, Festivalul Național de Teatru din luna octombrie, Festivalul Internațional de la Sibiu, Festivalul de la Constanța, Festivalul de la Suceava!”, a declarat directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu”, Petru Hadârcă.
O noutate mult așteptată a fost lansarea Programului Național „Acces la cultură” - au fost susținute 150 de proiecte în 120 de localități.
„Am inițiat un program cultural prin țară „Licurici în toată țara” și vreau să mulțumesc Ministerului Culturii că a fost alături de noi și, datorită acestei finanțări, copiii din mai mult de 14 localități au văzut un teatru de păpuși, un teatru profesionist”, a menționat Ala Toma, directoare a Teatrului Republican de Păpuși „Licurici”.
O premieră și o recunoaștere a Republicii Moldova pe plan european ne-a adus cercetătoarea și experta în etnografie Varvara Buzilă, câștigătoarea Premiului Europa Nostra 2025 la categoria „Campionii Patrimoniului”. Este singura laureată din Republica Moldova, fiind selectată din 251 de candidaturi din 41 de state europene.
„Această distincție ne onorează pe toți, pentru că vine să pună o bilă albă în palmaresul realizărilor Republicii Moldova, în imaginea Republicii Moldova ca țară europeană și înscrierea noastră în lista țărilor care aduc plusvaloare culturală, patrimonială Uniunii Europene”, a spus fostul ministru al Culturii, Sergiu Prodan.
Finalul anului a marcat o nouă victorie pentru România și Republica Moldova - cobza, simbolul identității românești, a devenit parte a Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO.
Bucuria realizărilor culturale este, însă, umbrită de restanțe, precum starea Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, devastată de flăcări pe 24 septembrie 2020.
„Când mă uit la ce a rămas din Filarmonică, numai niște ruine, e trist, e foarte dureros. Dar e cu speranță că va fi construită din nou. Ne-a preluat Palatul Republicii. Ne simțim aici destul de bine. Bine, nu chiar ca acasă. Filarmonica era casa noastră”, a mărturisit Artistul Poporului, Vasile Iovu.
„O perspectivă foarte clară nu există, dar nu ne pierdem speranța că totuși va fi, și va fi în locul cela, pe Varlaam 78. Noi repetăm, evoluăm în Palatul Republicii, dar vrem acasă. Tare ne dorim o casă modernă, tehnic utilată și cu instrumente bune, dar spiritul acelei Filarmonici vrem să revină”, a declarat directoarea Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, Svetlana Bivol.
„Filarmonica e o durere, e o necesitate de a porni cât de cât acest proiect. E mult de lucru, avem nevoie de acest studiu de fezabilitate ca să vedem, în 2027, dacă putem să ne apucăm de construcție. E complicat, e vorba de proiecte de infrastructură, care sunt și costisitoare, dar și greu de realizat”, a specificat Cristian Jardan, ministrul Culturii.
Ministrul Culturii a evidențiat și prioritățile pentru 2026: „Ne dorim să crească cu cel puțin zece procente salariile oamenilor din domeniul culturii. Ne propunem să lucrăm la popularizarea culturii, să popularizăm activitățile, atât la Chișinău, cât și în afara țării. Trebuie să ne promovăm țara. Nu știu dacă există un instrument mai bun decât cultura pentru a ne promova”.
O veste bună pentru 2026 este că oamenii de cultură vor avea acces la fonduri europene prin Programul „Europa Creativă” și vor continua programe precum „Acces la cultură” și „Diplomație culturală”, aducând acasă și în diasporă bucuria întâlnirii cu adevărul și frumusețea artei autentice.
