ÎN CONTEXT | Groenlanda, între miza geopolitică a SUA și suveranitatea daneză. Experți: „Un precedent periculos”

Pretențiile Statelor Unite ale Americii (SUA) asupra Groenlandei nu reprezintă doar o dispută teritorială, ci un test de supraviețuire pentru ordinea mondială bazată pe reguli. Politologul român, Cătălin Gabriel Done, și expertul în relații internaționale, Grigore Guzun, au avertizat, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1, ediția din 14 ianuarie, că o eventuală acțiune unilaterală a Washingtonului ar valida tacticile de revizuire a frontierelor folosite de Moscova și ar pune în pericol coeziunea Alianței Nord-Atlantice.

Lupta dintre SUA și China

Cătălin Gabriel Done a declarat că retorica Washingtonului, cu metodele utilizate de regimurile autoritare, este un semnal îngrijorător pentru normele internaționale.

„Ce demonstrează Donald Trump este că ideile emise de Vladimir Putin, și anume schimbarea unilaterală și arbitrară a granițelor, pot fi realizate chiar și în cadrul lumii libere pe care o conduc Statele Unite ale Americii. Cred că este vorba despre un joc de mare putere, de superputere. Statele Unite ale Americii se simt amenințate în momentul de față de prezența chineză în acest joc internațional, ori Groenlanda este un punct focal al nexus-ului scandinav și un punct focal de confluență a intereselor celor două lumi: lumea orientală, reprezentată în momentul de față de China, și lumea occidentală, condusă de către SUA”, a declarat analistul de peste Prut.

Militarizarea Arcticii și respectul pentru suveranitate

În contextul în care regiunea arctică devine un teatru de competiție militară și economică, Done argumentează că orice răspuns defensiv al SUA trebuie să respecte integritatea teritorială a aliaților europeni.

„Federația Rusă este parte a Consiliului Arctic prin care statele scandinave, plus SUA și Canada, cooperează împreună cu Federația Rusă pe probleme punctuale de dezvoltare regională și schimbări climatice. Ori, atâta timp cât Federația Rusă și China încearcă să militarizeze Arctica, răspunsul SUA trebuie să fie pe măsură. Dar acest răspuns trebuie să corespundă respectului pentru integritatea teritorială a Danemarcei și pentru suveranitatea coroanei daneze”, a subliniat politologul, la postul public de televiziune.

Interesul strategic: Scutul împotriva rachetelor balistice rusești

În cadrul aceleiași emisiuni, expertul în relații internaționale, Grigore Guzun, a explicat că necesitatea militară a SUA de a controla acest spațiu este proximitatea rachetelor nucleare rusești, precum și un interes economic.

„SUA ar avea nevoie de Groenlanda pentru că Federația Rusă are amplasate aceste rachete nucleare, cât și submarinele lângă Finlanda și Norvegia, iar un atac potențial cu rachete balistice din partea Federației Ruse asupra SUA ar trece deasupra Groenlandei. De aceea SUA spune că este un interes strategic pentru securitatea națională. Cred că este mai mult un interes economic, pentru că schimbările climatice deschid mai multe rute comerciale în zona arctică, prin care, de exemplu, China ar exporta mult mai repede bunuri spre continentul european”, a explicat expertul.

Dilemă: Cooperare aliată sau operațiune militară

Deși importanța militară a insulei a crescut, Guzun punctează că mecanismele actuale ale NATO oferă deja Statelor Unite pârghiile necesare pentru securizarea zonei.

„Acordurile și mecanismul actual prin intermediul NATO le conferă Statelor Unite posibilitatea să pună acolo mai multe sisteme antiaeriene, să securizeze insula Groenlandei în așa fel încât să elimine orice risc la adresa securității americane. Până acum, insulei nu i-a fost oferită atenția necesară din punct de vedere militar, dar asta nu înseamnă că e nevoie de o operațiune militară. Eu sunt sigur că nicio intervenție militară din partea Statelor Unite nu va avea loc în Groenlanda, pentru că ar fi o absurditate ca un stat democratic să atace un partener strategic sau un aliat, de fapt, militar din aceeași alianță”, a conchis analistul.

Miza strategică a Groenlandei

Tensiunile diplomatice dintre Copenhaga și Washington au atins un punct critic după ce SUA au reiterat intenția de a prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. Deși oficialii danezi și groenlandezi au reconfirmat la Washington că insula „nu este de vânzare”, mobilizarea trupelor daneze și suedeze din 14 ianuarie 2026 subliniază gravitatea amenințării.

Dilema NATO și riscul destrămării: Deși Danemarca este membru fondator, activarea Articolului 5 (apărarea colectivă) împotriva propriului aliat, SUA - principalul contributor la bugetul Alianței (980 de miliarde de dolari în 2025) - este considerată un „vid procedural”. Orice decizie NATO necesită consens, ceea ce ar permite SUA să blocheze un răspuns oficial prin drept de veto. Totuși, aliații europeni pot acționa individual în baza Articolului 51 din Carta ONU (autoapărarea).

Clauza UE de apărare reciprocă: Danemarca ar putea invoca Articolul 42 (7) din Tratatul UE, care obligă statele membre la asistență în caz de agresiune. Aplicabilitatea este însă disputată: deși Comisia Europeană a sugerat o interpretare favorabilă pe 8 ianuarie 2025, statutul Groenlandei de „teritoriu de peste mări” (părăsind CEE în 1985) lasă loc de interpretări juridice pentru statele reticente.

Prezența militară existentă: Conform unui tratat din 1951, SUA operează deja în Groenlanda baza de la Pittufik (fosta Thule), punct critic pentru monitorizarea rachetelor balistice. Extinderea acestei prezențe fără acordul Copenhagăi ar încălca Articolul 1 al Tratatului NATO, care impune rezolvarea pașnică a disputelor.

Reacția UE: Lideri europeni precum Emmanuel Macron, președintele Franței, au reafirmat suveranitatea daneză asupra insulei, avertizând, alături de premierul danez Mette Frederiksen, că o agresiune americană împotriva unui aliat ar putea însemna sfârșitul arhitecturii de securitate transatlantice postbelice.

CITIȚI ȘI:

ÎN CONTEXT | Groenlanda, între miza geopolitică a SUA și suveranitatea daneză. Experți: „Un precedent periculos”

Violeta Viliant