SINTEZA SĂPTĂMÂNII | Reluarea dezbaterii despre Reunificare, fragilitatea regimului de la Tiraspol și dosarele de trădare de patrie
„Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România”. Această declarație oarecum surprinzător de directă a liderei statului independent Republica Moldova, Maia Sandu, a reluat dezbaterea unei teme sensibile cu multiple implicații. Deși a fost o opinie personală, contextualizată și nuanțată, declarația a stârnit reacții divergente pe ambele maluri ale Prutului și în presa internațională.
Nu este prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România, dar răspunsul tranșant pe care l-a dat la recentul podcast britanic, deja în calitate de președintă a Republicii Moldova, a declanșat valul de reacții contradictorii.
În mod previzibil afirmația a fost politizată și exploatată propagandistic. Opoziția pro-rusă de la Chișinău, mai exact Partidul Socialiștilor și cel al Comuniștilor, au acuzat-o pe Maia Sandu de trădare, subminare a statalității și neutralității țării, cerându-i demisia imediată. Președinția a refuzat să comenteze. În același registru a comentat și presa pro-moscovită notând că Maia Sandu ar fi gata să renunțe la independența Republicii Moldova și să-și predea propria țară.
Bucureștiul a reacționat, inițial, timid și pragmatic la declarația președintei Republicii Moldova. Solicitat de caleaeuropeană.ro, europarlamentarul Eugen Tomac, care este și consilier onorific al președintelui României, a spus că Bucureștiul este pregătită să discute serios scenariul unirii, dar nu poate ignora contextul de la Chișinău, unde opțiunea majoritară este cea proeuropeană.
Au urmat și alte reacții ale politicienilor de la București, citați de presa română. Majoritatea au susținut declarația președintei Maia Sandu, dar au fost însă și voci care au îndemnat la prudență.
Președintele României, Nicușor Dan, a reacționat mai târziu spunând că integrarea europeană a Republicii Moldova este una din căile de a fi împreună. Liderul de la Cotroceni și-a nuanțat poziția. În prima vizită pe care a făcut-o la Chișinău, în iunie 2025, Nicușor Dan declara:
„Când majoritatea cetățenilor din Republica Moldova va decide că dorește unirea cu România, autoritățile de la București se vor arăta pregătite”.
Potrivit experților, discuțiile despre o eventuală reunificare capătă o cu totul altă încărcătură în actualul cotext geopolitic complicat, marcat de războiul din Ucraina și de situația fragilă în care se află Republica Moldova în fața războiului hibrid dus de Rusia, care investește resurse semnificative pentru a menține Republica Moldova în propria sa orbită, inclusiv în agenți care încearcă să saboteze mersul spre Uniunea Europeană.
Președinta Maia Sandu a mai declarat jurnaliștilor britanici că Republica Moldova nu este decât „un teren de testare” pentru Federația Rusă și că ținta ar fi de fapt Europa.
Integrarea europeană: efortul trebuie dublat sau chiar triplat
Republica Moldova este, pe moment, pregătită, în proporție de 20% pentru aderarea la Uniunea Europeană. Deși nu este cea mai avansată țară candidată, Republica Moldova are cel mai accelerat ritm de pregătire și a reușit, timp de doar un an, să recupereze din decalajul față de state care au început negocierile mult mai devreme, precum Muntenegru sau Albania, a declarat președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, Marcel Spatari, la emisiunea „EU și UE” de la Moldova 1.
El a subliniat că 2026 și 2027 vor fi ani decisivi pentru a transforma angajamentele politice în reforme reale. „Există o fereastră de oportunitate. Uniunea Europeană se pregătește politic pentru un nou val de extindere, iar noi trebuie să fim gata”, a punctat Spatari.
Efortul și ritmul reformelor trebuie dublate sau chiar triplate, a subliniat secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, la emisiunea PE FAȚĂ de la Moldova 1. El a anunțat că Republica Moldova a realizat 90 la sută din reformele necesare pentru debursarea celei de-a două tranșe din Planul de Creștere, în valoare totală de 1.9 miliarde de euro, oferite de Uniunea Europeană.
„Pentru 2026, avem în acel plan un număr practic dublu de măsuri pe care trebuie să le implementăm și, cu siguranță, și complexitatea lor va crește. De aceea, trebuie să accelerăm. Trebuie să dublăm sau chiar triplăm efortul”, a spus Buzu.
Potrivit experților, aplicarea reformelor și transformările structurale contează mai mult decât ritmul formal al negocierilor de aderare.
Fragilitatea regimului de la Tiraspol
Fără gaz rusesc gratuit, regimul de la Tiraspol își arată fragilitatea. Starea de urgență în economie a fost prelungită cu încă 30 de zile, până pe 15 februarie, în contextul crizei economice și sociale agravate din cauza reducerii livrărilor de gaze naturale.
Starea de urgență permite administrației de la Tiraspol să întreprindă mai multe măsuri pentru a minimiza consecințele deficitului de resurse energetice. Între acestea: restricționarea activităților financiare și economice, raționalizarea consumului de gaze și redistribuirea resurselor financiare prioritar pentru cheltuieli sociale. Pe durata stării de urgență pot fi limitate și anumite drepturi sau libertăți, inclusiv dreptul la muncă, la grevă sau cel de proprietare.
Prelungirea repetată a stării de urgență este o manevră politică a unui regim secesionist, care menține „în captivitate” peste 300.000 de cetățeni moldoveni, fiind subvenționat prin mecanisme financiare obscure de către Rusia, consideră fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea.
Din ianuarie anul trecut, când a rămas fără gazul gratuit de la Gazprom, economia regiunii transnistrene funcționează de la un lot de gaz la altul. Schema opacă de plată propusă de Rusia și acceptată de Tiraspol, în detrimentul unui mecanism transparent oferit de Chișinău și Bruxelles, s-a dovedit a fi foarte instabilă.
Achizițiile sunt fragmentate, iar companiile prin intermediul cărora Rusia achită livrările sunt minuțios verificate de băncile europene. Astfel, orice întârziere de plată sau verificare acutizează criza. În plus, livrările sunt limitate la maxim trei milioane de metri cubi de gaze, destule pentru necesitățile curente ale regiunii, inclusiv pentru producerea necesarului de energie electrică, dar insuficiente pentru relansarea industriei.
Aflat în mare dificultate, Tiraspolul a reacționat din nou ostil la invitația Chișinăului de a se reintegra gradual în câmpul constituțional.
Între timp, locuitorii din Cocieri, Molovata Nouă, Corjova și altele din Zona de Securitate au rămas parțial izolați, după ce feribotul de la Molovata și-a sistat activitatea din cauza stratului de gheață de pe râul Nistru.
Dosarele de trădare de patrie, test pentru justiția moldoveană
Precedent în justiția moldoveană. Un cetățean care s-a pus în slujba FSB-ului rusesc a primit o sentință de 15 ani la închisoare. Denis Cuculescu, fondatorul a două companii din Republica Moldova, a fost condamnat în lipsă, de Judecătoria Chișinău-Buiucani, pentru trădare de patrie și escrocherie în proporții deosebit de mari.
Judecătorii au stabilit că acesta a colaborat cu structuri afiliate serviciilor secrete ruse, folosindu-și cunoștințele în domeniul criptomonedelor pentru a facilita transferuri ilegale de bani și pentru a sprijini acțiuni subversive în Republica Moldova.
Potrivit experților, sentința lui Cuculescu poate deveni reper practic pentru că Republica Moldova nu are o jurisprudență consolidată pe articolul din Codul penal privind trădarea de patrie, deși pe rol sunt dosare ca cel pe numele fostului președinte Igor Dodon sau cel în care este vizat fostul șef de la Direcția juridică a Parlamentului, Ion Creangă.
„Multitudinea acestor situații vor impulsiona Curtea Supremă de Justiție, Curtea Constituțională să creeze anumite practici, recomandări pentru a înțelege clar că acea normă privind trădarea de patrie din Codul Penal trebuie interpretată într-un anumit mod. Altminteri, vom ajunge într-o situație în care vom avea o practică pestriță și am putea constata că aceasta normă poate fi de o aplicare arbitrară, ceea ce desigur nu ne va adăuga plusuri pentru cimentarea unor precedente valabile pentru trădare de patrie. Or un asemenea articol, în special în contextul unor conflicte regionale, este absolut necesar pentru a elimina orice acțiune subversivă pe interior”, a menționat [expertul în justiție în justiție, Alexandru Bot, la emisiunea „În Context”, de la Moldova 1.
La o nouă ședință de judecată în dosarul denumit generic „punga neagră”, în care ex-președintele Igor Dodon este acuzat de corupție, organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale și de trădare de patrie, magistrații Curții Supreme de Justiție au admis parțial solicitarea procurorilor și au stabilit lista martorilor care vor fi chemați în fața instanței.
Printre ei, fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc, fostul său consilier Serghei Iaralov și fostului deputat, Iurie Reniță, care, în 2020, a publicat imaginile video în care Plahotniuc încearcă să-i transmită lui Dodon o pungă neagră, în prezența lui Iaralov.
În dosarul de trădare de partie în care este vizat fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, magistrații au decis, pe 16 ianuarie, prelungirea măsurii controlui judiciar cu încă 60 de zile, timp în care Creangă nu poate părăsi teritoriul municipiului Chișinău. Procesul, inițiat pe 12 noiembrie 2024, se apropie de final.
În cazul fostului director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Balan, acuzat și el de trădare de patrie, dosarul va fi preluat, din februarie, de magistrații români. Balan a fost arestat acum patru luni pentru că ar fi divulgat unor ofițeri KGB din Belarus secrete de stat legate de România. Procesul penal este în faza de urmărire penală, iar în luna februarie urmează să fie eliberat rechizitoriul.
CITIȚI ȘI:
- Maia Sandu, interviu pentru jurnaliști britanici: Vladimir Putin își dorește să controleze Europa
- „Să demisioneze imediat!”: Opoziția o acuză pe președinta Maia Sandu de trădare și subminarea statalității
- Alexei Buzu: Chișinăul a implementat „peste 90%” din reformele necesare pentru debursarea următoarei tranșe din Planul de Creștere
