Directorul Institutului de Seismologie: Un cutremur major ar putea cauza pagube de un miliard de dolari în Chișinău
Republica Moldova se află într-o zonă de risc seismic ridicat, iar statisticile indică faptul că un cutremur major are loc o dată la două generații, regiunea fiind expusă unui seism puternic la un interval mediu de 36 - 37 de ani. Pregătirea instituțională și educarea populației sunt esențiale pentru reducerea riscurilor unor cutremure, a afirmat directorul Institutului de Geologie și Seismologie (IGS), Igor Nicoară, la Moldova 1.
În cazul unui cutremur puternic, cea mai afectată ar fi zona de sud a R. Moldova, iar cele mai vulnerabile clădiri din Chișinău sunt cele cu până la două niveluri, construite încă în secolul XIX, prima parte a secolului XX, a precizat directorul IGS.
Republica Moldova utilizează atât tehnologii moderne, cât și echipamente mai vechi, care încă oferă date relevante pentru analiza seismică a undelor telurice provenite din zona Vrancea, principala sursă de risc pentru Chișinău.
„Tot ce pulsează pe Terra din zona centrală Vrancea înregistrăm aici. Este amplasat un senzor și înregistrează toate oscilațiile. Toată informația este înregistrată și transmisă pe server unde este prelucrată. Avem nouă senzori de tip sovietic, care lucrează la noi din anii ’80, pe un principiu diferit. Ele sunt destul de bune ca precizie. Dar, acum, senzorul digital automat face selecția. Păstrăm înregistrarea pe suport de hârtie, mai ușor se sesizează seismograma și efectul care a avut loc în urma mișcărilor telurice. Din cei nouă senzori, trei transmit aici oscilațiile 24 din 24”, a declarat Igor Nicoară, pentru postul public de televiziune.
Tehnologia mixtă de monitorizare și cooperarea cu România
Securitatea seismică a Republicii Moldova este dependentă de cooperarea cu România: „Începând cu anul 2007, am oficializat colaborarea printr-un memorandum prin care facem schimb operativ de date, ei ne sprijină la deservirea stațiilor seismice de la noi”.
„Toate stațiile seismice sunt focusate pe Vrancea: 11 pe teritoriul României și lapte pe teritoriul Republicii Moldova. Specialiștii din ambele țări au acces la toate stațiile și pot prelucra datele. Două stații, Vrâncioaia și Plopi, sunt nemijlocit deasupra zonei epicentrului. În momentul declanșării unui focar, îl vedem pe monitor. Undele n-au ajuns în Chișinău, dar noi știm că a avut loc cutremurul”, a explicat specialistul.
„MoldAlert”, între eficiență tehnică și panica socială
Potrivit directorului IGS, există un interval scurt, dar extrem de important, între declanșarea cutremurului și resimțirea acestuia în Chișinău ce poate dura între 30 și 40 de secunde. Referindu-se la ideea implementării unui sistem de alertă timpurie, Nicoară a comunicat că „ar fi util pentru R. Moldova”: „Este în curs de elaborare un sistem MoldAlert, similar cu cel din România, RoAlert, și se propune ca și această avertizare să fie inclusă în sistem. Dar suntem mai rezervați”.
Specialistul afirmă că avertizarea automată în masă poate fi periculoasă, întrucât populația nu este instruită pentru reacții rapide de doar 30 de secunde. Mesajele de tip alertă pot declanșa instinctul de „fugă”, ceea ce este contraindicat în timpul unui seism, utilizarea scărilor fiind una dintre cele mai vulnerabile situații. În acest context, prioritatea alertelor ar trebui să fie serviciile de urgență, instituțiile critice și sistemele industriale.
Harta riscului
Nicoară a prezentat un scenariu privind pierderile materiale estimate în cazul unui cutremur cu impact major.
„Sunt făcute estimări ale pierderilor materiale la nivelul anilor 2008. Pentru municipiul Chișinău, ar fi de circa un miliard de dolari. În primul rând, cele mai vulnerabile sunt clădirile construite până la implementarea normativelor seismorezistente. Sunt clădiri cu unu-două niveluri, construite încă în secolul XIX, prima parte a secolului XX”, a punctat directorul IGS.
Potrivit directorului Institutului, printre vulnerabilitățile urbanistice sunt clădirile istorice.
„Cele din anii ’70 au rezistat cutremurelor din 1977 și 1986 și s-a demonstrat că sunt destul de ok, în afara celor de tip nereușit de construcție pentru capitală – tip monolit, cu tehnologia de turnare a betonului. La fel și construcțiile implementate pe larg acum, cu structura care poartă sarcina pe piloni și grinzi, sunt destul de bune și rezistente. Se estimează că, în cel mai rău caz, doar pereții de umplutură pot fi afectați”, a precizat expertul.
Igor Nicoară a mai avertizat că proximitatea geografică de focarul Vrancea face ca regiunile de sud să fie expuse unei intensități seismice ce poate atinge un prag critic.
„Cele mai afectate regiuni din Republica Moldova ar fi cele din sudul țării, care sunt cel mai aproape de zona epicentrului Vrancea. Intensitatea seismică de 8 grade pe scara Richter poate fi de 8 și 9 grade. La 7 grade, deja unele blocuri vulnerabile se prăbușesc și asta înseamnă dărâmături și pericol de pierderi umane”, a conchis Igor Nicoară, la postul public de televiziune.
CITIȚI ȘI:
