Program: Peste 2.200 de profesori, instruiți cum să distingă bullyingul și să intervină pentru a asigura securitatea copiilor
Conflictele obișnuite dintre elevi sunt adesea confundate cu fenomenul de bullying, atrag atenția specialiștii. Pentru prevenirea unor astfel de situații, este esențială delimitarea clară a acestor noțiuni. În acest context, Ministerul Educației și Cercetării a lansat un program național amplu de formare anti-bullying, destinat pentru peste două mii de cadre didactice, care își propune să schimbe modul în care este identificată și gestionată agresiunea dintre copii.
Este esențial ca profesorii să facă diferența între diversele forme de violență - fizică, verbală sau psihologică și să înțeleagă clar distincția dintre bullying, agresivitate, neglijență sau alte comportamente similare, a declarat Inga Grosu, consultant principal în cadrul Direcției Management în Învățământ General de la Ministerul Educației și Cercetării (MEC), la emisiunea Zi de Zi de la Radio Moldova.
Programul lansat de minister pune accent pe activități practice și pe dezvoltarea unui model complex de intervenție la nivel instituțional.
„Este foarte important ca din acest proces să facă parte și elevii, care au și ei putere de decizie. Toate activitățile se vor desfășura în format offline, cu prezență fizică. Trebuie să recunoaștem că cea mai bună modalitate de lucru este interacțiunea directă, de la egal la egal, cu studii de caz și activități în echipă”, a subliniat Inga Grosu.
Ea a atras atenția și asupra faptului că elevii implicați în situații care presupun violență nu ar trebui etichetați drept „agresori”.
„Aceștia au diferite roluri descrise în metodologie, de la 'inițiatorul' fenomenului de bullying până la 'martorii' care asistă la situație și 'copilul expus' acestui fenomen”, a precizat specialista de la MEC.
Inga Grosu a menționat că instituțiile de învățământ au obligația de a asigura securitatea fiecărui copil și, în acest sens, trebuie să raporteze toate cazurile identificate care implică orice formă de violență. Un rol esențial în acest proces revine cadrelor didactice, care trebuie să informeze toți actorii implicați atunci când observă sau suspectează un caz de abuz, bullying sau violență, inclusiv părinților elevilor.
Părinții trebuie să fie parte a acestui proces în calitate de parteneri ai școlii și să contribuie la sprijinirea copilului. Totuși, potrivit Ingăi Grosu, există situații în care un părinte refuză inițial să accepte problema sau să colaboreze cu instituția de învățământ.
„Sunt cazuri în care părintele nu acceptă situația, dar trebuie să vedem care este cauza acestei neacceptări: poate fi teama că elevul va fi etichetat sau expus public. În astfel de situații, este firesc ca părintele să aibă anumite temeri. Însă, atunci când există o comunicare asertivă și constructivă cu părintele și îi explicăm că un asemenea comportament nu este tolerat sub nicio formă, de regulă apare și conștientizarea problemei”, a punctat Inga Grosu.
Consultanta MEC a mai menționat că, de cele mai multe ori, comportamentele agresive ale copiilor au la bază anumite cauze.
„În spatele acestor comportamente există o cauză, iar de cele mai multe ori este vorba despre necesități nesatisfăcute – fie fiziologice, fie emoționale. Dacă un părinte ar conștientiza că aceste nevoi pot fi acoperite prin dragoste, empatie, acceptare și ascultare activă a copilului, multe dintre aceste situații ar putea fi prevenite”, este convinsă Inga Grosu.
Programul de formare lansat de Ministerul Educației și Cercetării pentru prevenirea fenomenului de bullying va fi implementat pe parcursul anului curent și va implica aproximativ 2.200 de cadre didactice din 110 instituții de învățământ.
Unul din cinci elevi din Republica Moldova este victimă a bullyingului în școli, arată datele Inspectoratului General al Poliției, confirmate de Ministerul Educației și Cercetării. În anul 2024, au fost raportate 1.718 cazuri de bullying în instituțiile de învățământ, iar în 2025 numărul acestora este în creștere cu 108 cazuri.
Specialiștii explică această evoluție printr-o mai mare conștientizare și raportare a fenomenului atât de către copii, cât și de către părinți și profesori.
CITIȚI ȘI:
