„Noi nu imităm Europa. Noi suntem Europa” - manifest poetic european al mai multor scriitori din Republica Moldova, la Bruxelles
Scriitorii din Republica Moldova au citit pentru prima dată la Bruxelles un manifest literar european. Evenimentul a avut loc cu ocazia Zilei Internaționale a Poeziei. Autorii cer recunoașterea literaturii moldovene ca parte integrantă a spațiului cultural european, precum și circulația liberă a cărților și poeților din țară, la nivel internațional.
Inițiativa aparține unui grup de zece scriitori și poeți din Republica Moldova. Ei afirmă că literatura basarabeană nu se află la marginea culturii europene, ci face parte din ea.
Poeta și critica literară Maria Pilchin a rostit deschiderea manifestului. Mesajul ei a fost unul direct: „Europa nu este pentru noi o destinație. Europa este o apartenență. Literatura noastră este europeană. Noi nu imităm Europa. Noi suntem Europa.”
Maria Pilchin a vorbit despre prețul pe care l-a plătit cultura din Republica Moldova în deceniile de ocupație sovietică. A invocat alfabetul impus, memoria scoasă din manuale și limba împinsă la zid: „Noi aducem în Europa fragilitatea transformată în forță. Experiența unei culturi care nu a supraviețuit prin zgomot, ci prin răbdare. Prin credința în om, limbă, carte.”
Poezia ca act civic și scut împotriva propagandei
Diana Iepure și Cătălina Bălan au semnat împreună o secțiune a manifestului dedicată rolului poeziei în construcția democratică a Republicii Moldova. Ele cer ca poezia să fie prezentă în educație, în spațiul public și în dezbaterea civică, nu ca relicvă, ci ca practică vie.
„Poeții nu sunt martori marginali ai istoriei, ci participanți activi la configurarea ei”, au scris cele două autoare. Manifestul respinge ideea că poezia ar fi un lux sau un ornament. Poetele o descriu ca pe un instrument de combatere a propagandei: „Credem în forța cuvântului scris de poeți, mai puternic și mai autentic decât orice propagandă.”
Ele susțin, de asemenea, traducerea și circulația poeziei din Republica Moldova în spațiul european ca „act de justiție culturală” și cer ca poeții și cititorii moldoveni să circule liber în Uniunea Europeană.
„Refuzăm să fim invizibili”
Scriitoarea Anda Vahnovan a adresat instituțiilor culturale și editorilor europeni un mesaj ferm. Ea a cerut includerea autorilor moldoveni în marile librării internaționale, în festivaluri și antologii: „Refuzăm să fim invizibili după toate câte ni s-au întâmplat și după câte am pătimit.”
De asemenea ea a amintit că generații întregi de scriitori români din Basarabia au fost cenzurați, le-au fost „topite” manuscrisele sau li s-a interzis să scrie cu alfabet latin. Ea cere burse, rezidențe și onorarii corecte pentru scriitorii din Republica Moldova.
Scriitoarea Maria Ivanov a insistat că literatura din Republica Moldova nu este periferică. Ea a evocat realitățile imediate pe care le consemnează: războiul de la graniță, refugiații, apa poluată a Nistrului.
„Nouă nu ne este frică să scriem despre asta. Or curajul e și el un semn al europenității.”
Ieșirea din izolarea estetică este o condiție a demnității culturale, a adăugat Nadejda Ivanov. Scriitorii din Basarabia scriu „nu dintr-un centru al puterii, ci dintr-un loc al memoriei vulnerabile, unde cuvântul a fost adesea ultima formă de libertate” a spus ea.
Adelina Labic-Lungu a descris literatura moldoveană ca pe un „laborator al contradicțiilor” și a chemat scriitorii, editorii și instituțiile culturale să construiască împreună o Europă a diversității reale. „Europa nu este doar instituții și reguli, ea este narațiune, experiment și dialog continuu.”
De ce la Bruxelles?
Organizatoarea evenimentului, Liubovi Cibotaru, a explicat alegerea capitalei europene: „Integrarea prin cultură este absolut necesară, este primordială. Faptul că aici s-a citit un manifest literar este ca o jalonare a drumului nostru către Europa.”
Maria Pilchin a precizat că gestul are și o dimensiune simbolică: „Bruxelles este simbolul normalității. Țara noastră se zbate să se rupă de un trecut abraziv, traumatizant, pentru a ajunge într-o normalitate.”
La rândul său, Diana Iepure a vorbit despre emoția personală trăită la eveniment. A reamintit că a participat la manifestațiile din Piața Marii Adunări Naționale din anii '90, când intelectualii moldoveni luptau pentru limba română și alfabetul latin.
„Manifestul acesta vine într-o perioadă când noi vedem că tot ce am obținut nu este neapărat ireversibil. Că niciodată lupta nu se termină, dar nici nu a fost una zadarnică”
„Este într-adevăr un proiect național, popular. Și așa trebuie să fie. Sper că această acțiune să trezească și alte voci, și în alte formate, și politice, și de creație”, a spus ambasadorul Viorel Cibotaru.
La eveniment au participat, printre alții, poeții Cătălina Bălan, Nina Corcinschi, Diana Iepure, Constantin Ivanov, Maria Ivanov, Nadejda Ivanov, Ivan Pilchin și Maria Pilchin. Contribuții scrise au transmis Dumitru Crudu și Anda Vahnovan, textul Manifestului urmând să fie publicat integral.
Manifestul autorilor basarabeni a fost citit în prezența ambasadorului Republicii Moldova la Bruxelles și Luxemburg, Viorel Cibotaru și ambasadoarea României în Belgia, Andreea Păstârnac. Evenimentul a fost organizat de profesoara Liubovi Cibotaru.
