Cunoașterea limbii române și vârsta de 35 de ani, condiții propuse pentru viitorii bașcani: Modificările la Codul electoral, consultate public
Codul electoral din R. Moldova ar putea fi actualizat cu reguli mai clare pentru mediul digital, vizând dezinformarea și manipularea online, precum și cu prevederi noi pentru publicitatea electorală, organizarea referendumurilor și pentru alegerile din regiunea găgăuză. Propunerile de modificare a legislației electorale au fost dezbătute în cadrul unor consultări publice organizate pe 15 aprilie de Comisia Electorală Centrală (CEC), Institutul Republican Internațional și Asociația Promo-LEX, la care au participat funcționari, reprezentanți ai partidelor politice, societății civile și experți.
Șapte membri în loc de nouă în Consiliul Electoral Central al Găgăuziei
Codul electoral ar putea să stabilească pentru Consiliul Electoral Central al Găgăuziei aceleași condiții de eligibilitate, garanții și restricții prevăzute pentru membrii Comisiei Electorale Centrale. O altă modificare vizează activitatea autorităților din regiune pe durata campaniei electorale, a anunțat, la eveniment, președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman.
„Atunci când vorbim despre bașcanul Găgăuziei, membrii Comitetului Executiv al Găgăuziei, precum și conducătorii subdiviziunilor Comitetului Executiv al Găgăuziei, în situația în care aceștia sunt candidați, vor fi obligați să-și suspende activitatea pe durata campaniei”, a declarat Caraman.
De asemenea, pentru accederea în funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei este propusă o vârstă minimă de 21 de ani, iar în cea de bașcan – 35 de ani. Candidații ar trebui să dețină cetățenia Republicii Moldova și să locuiască în autonomie cel puțin 12 luni înainte de alegeri, în cazul deputaților, și cel puțin 10 ani, în cazul bașcanului. Candidații la funcția de bașcan ar putea fi obligați să cunoască limbile găgăuză și română și să aibă studii superioare.
Candidații independenți la funcția de bașcan vor trebui să colecteze între 1.500 și 2.000 de semnături de la alegători din cel puțin o treime din localitățile autonomiei. Pentru ca listele să fie validate, în fiecare localitate ar urma să fie adunate câte cel puțin 75 de semnături.
Consiliul Electoral Central al Găgăuziei ar urma să fie format din șapte membri, față de nouă în prezent. Doi membri ar urma să fie desemnați de Adunarea Populară, doi - de Comitetul Executiv, doi - de Judecătoria Comrat și unul de CEC. Președintele și vicepreședintele Consiliului ar putea participa la ședințele CEC, însă fără drept de vot.
Propuneri pentru combaterea dezinformării și a comportamentului inautentic coordonat în mediul online
Propunerile de modificare mai vizează introducerea unui capitol dedicat metodelor alternative de vot, inclusiv a celui prin corespondență, care ar putea fi promovat mai mult în spațiul public. Totodată, în Codul electoral ar putea fi introdusă noțiunea de „metode alternative de vot”, opțiunea votării pe parcursul mai multor zile și definirea metodei tradiționale de vot ca „vot pe hârtie” în secțiile de votare.
Altă modificare presupune obligarea agențiilor care oferă servicii de publicitate electorală online să publice condițiile în care oferă reclamă, inclusiv prețul, principiile de targetare și formatele utilizate.
La rândul lor, competitorii electorali ar putea fi obligați să declare lista tuturor conturilor online și aplicațiilor de mesagerie utilizate în scopuri electorale. Această propunere este lansată în contextul intensificării reglementării mediului online, în scopul combaterii dezinformării și a comportamentului inautentic coordonat, a mai precizat Caraman.
„Să introducem noțiunea de comportament coordonat, neautentic, să extindem aplicabilitatea normelor privind agitația electorală asupra activităților desfășurate prin intermediul platformelor online și aplicațiilor de mesagerie, să instituim obligația de etichetare vizibilă a oricărui conținut electoral sau de agitație politică generat ori modificat substanțial cu ajutorul inteligenței artificiale prin mențiunea generală 'modificat prin AI'. Și să instituim obligații de marcare vizibilă ca publicitate sponsorizată”, a enumerat președinta CEC.
De asemenea, pentru organizarea referendumului republican, se propune stabilirea unui număr minim de 100 de membri în grupul de inițiativă, precum și participarea a cel puțin 300 de cetățeni cu drept de vot la adunarea de constituire. Pentru referendumurile locale, grupul de inițiativă ar putea fi format din cel puțin 20 de membri, iar la adunarea de constituire ar trebui să participe minim 30 de cetățeni cu drept de vot domiciliați în localitatea unde se desfășoară scrutinul.
Persoanele care nu candidează, dar susțin competitori electorali - înregistrați la CEC
O altă propunere este includerea în legislația electorală a definiției pentru „părți terțe”, care să includă organizații, companii sau persoane fizice care nu candidează, dar promovează sau fac campanie pentru sau împotriva concurenților electorali ori teme asociate acestora. Astfel, aceștia ar putea fi obligați să se înregistreze la CEC și le-ar putea fi aplicate limite de finanțare și obligativitatea raportării financiare, similare concurenților electorali.
De asemenea, regulile esențiale ale sistemului electoral, inclusiv cele privind dreptul de vot și soluționarea litigiilor, nu vor mai putea fi modificate cu mai puțin de un an înainte de scrutin, pentru a asigura previzibilitatea procesului electoral.
Alte amendamente ar putea asigura o accesibilitate mai mare pentru persoanele cu dizabilități, precum votul asistat și votul în urne mobile amenajate în instituții curativ-sanitare și în centre de asistență socială.
Propunerile vor fi înaintate Parlamentului Republicii Moldova pentru a evalua oportunitatea unei inițiative de modificare a Codului electoral și a legislației conexe, cu scopul de a alinia procesele electorale la standardele democratice moderne.
CITIȚI ȘI:
