Vicepremierul Chiveri, detalii despre negocierile de la Tiraspol, desfășurate cu ușile închise: Cele două scopuri pe care le-a urmărit Chișinăul

Discuțiile din cadrul întâlnirii în formatul „1+1” desfășurate pe 16 aprilie la Tiraspol „au fost utile”, chiar dacă nu au dus la soluții concrete. Chișinăul a urmărit două obiective principale – combaterea afirmațiilor Tiraspolului potrivit cărora autoritățile moldovenești nu ar avea mandat de negocieri și clarificarea poziției regiunii față de suveranitatea Republicii Moldova, a declarat vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, la emisiunea „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1.
„În primul rând, a fost o reuniune utilă, care nu neapărat a permis realizarea sau soluționarea unor probleme concrete”, a declarat oficialul, precizând că, în pofida unor ,,momente mai tensionate la început", discuțiile „fără presă” au continuat într-un climat mai calm.
Combaterea „falsului” privind lipsa mandatului de negocieri
Unul dintre obiectivele delegației de la Chișinău a fost combaterea „narațiunii” promovate de Tiraspol, potrivit căreia vicepremierul nu ar avea mandat de negocieri.
„Am dorit să combatem acest fals, lucru pe care am vrut să îl facem prin propunerea semnării unei declarații pentru ca să înțelegem mai bine care este poziția Tiraspolului față de respectarea suveranității și integrității teritoriale”, a afirmat Chiveri.
Formatul „5+2”, platformă de promovare a intereselor Kremlinului
Vicepremierul a remarcat că pretinsa administrație de la Tiraspol continuă să insiste asupra menținerii formatului „5+2”, în pofida faptului că acesta nu a avut rezultate pe parcursul anilor.
„Formal, acest format este fixat doar pe hârtie. Zecile de reuniuni care au avut loc în acest format au permis doar menținerea unui dialog fără rezultate concrete la subiectul reglementării conflictului. Dorința Tiraspolului de a menține acest format susținut de Federația Rusă este foarte clar: își doresc o platformă internațională pentru a promova interesele așa cum au făcut-o pe parcursul a mai mult de 20 de ani”, a explicat vicepremierul.
Proiecte de infrastructură, condiționate de eliminarea posturilor ilegale
Chișinăul a prezentat în cadrul întrevederii și inițiativele privind reintegrarea economică, inclusiv Fondul de convergență și noile reglementări fiscale, respingând acuzațiile părții transnistrene că acestea ar reprezenta o blocadă economică a regiunii.
„Am combătut narativul de la Tiraspol potrivit căruia Fondul de convergență sau noile reglementări fiscale ar reprezenta un element de blocadă economică a regiunii, subliniind că acest fond este creat pentru a sprijini păturile vulnerabile și pentru a susține, în primul rând, proiecte din domeniul social, precum și din infrastructură”, a declarat vicepremierul.
Autoritățile au reiterat propunerea de relansare a proiectelor de infrastructură, precum reparația drumurilor și podurilor peste Nistru, condiționată de eliminarea posturilor ilegale de control.
„Noi dorim să fie posibil un asemenea scenariu. Sperăm că situația va impune o modificare în felul de abordare și de gândire a celor de la Tiraspol”, a subliniat Chiveri.
Dialogul, „singura opțiune”
Dialogul cu Tiraspolul trebuie să continue, întrucât „nu există alte opțiuni și doar prin discuții poate fi obținut un consens pentru reglementarea conflictului în baza suveranității și integrității teritoriale”, a adăugat vicepremierul.
Totodată, oficialul a accentuat că situația din regiune s-a schimbat semnificativ în ultimii ani și a făcut apel la reprezentanții Tiraspolului să țină cont de noile realități de pe teren. În opinia sa, menținerea unei poziții rigide în favoarea statu-quo-ului ar putea să nu mai fie sustenabilă într-un viitor apropiat.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, s-a întâlnit joi, 16 aprilie, cu reprezentantul politic al Tiraspolului, Vitali Ignatiev, la sediul Misiunii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) din regiunea transnistreană.
Acesta i-a propus lui Ignatiev să semneze o declarație privind „reluarea procesului de negocieri pentru soluționarea politică a conflictului transnistrean în baza suveranității și integrității teritoriale, în limitele frontierelor internațional recunoscute ale R. Moldova”, propunerea fiind respinsă de reprezentantul Tiraspolului.
Formatul „1+1”, care reunește reprezentanții politici de la Chișinău și Tiraspol, a rămas în prezent principala platformă de dialog în procesul de reglementare transnistreană.
Acest lucru se întâmplă în condițiile în care formatul extins „5+2”, ce include Republica Moldova, regiunea transnistreană, Rusia, Ucraina, OSCE, SUA și UE, a fost suspendat după izbucnirea războiului din Ucraina. Autoritățile de la Chișinău consideră că „5+2” și-a pierdut relevanța în actualul context de securitate.
La rândul său, Ucraina a calificat formatul drept compromis, argumentând că Rusia, în calitate de stat agresor, nu poate avea rol de mediator. Kievul pledează pentru un nou cadru de negocieri, adaptat realităților actuale, cu o implicare mai activă a Uniunii Europene, care să contribuie la reintegrarea regiunii în cadrul legal internațional.
CITIȚI ȘI: