Istoricul Sergiu Musteață, la Moldova 1: Trebuie să investim mai mult în educație și în tot ce simbolizează drapelul tricolor

„Tricolorul este un element esențial al identității noastre, unul dintre cele trei simboluri care pun bazele statalității: drapelul, stema și imnul Republicii Moldova”, susține istoricul Sergiu Musteață. Potrivit acestuia, drapelul reprezintă expresia identității și a aspirațiilor naționale ale unui popor care și-a regăsit demnitatea sub cele trei culori: albastru, galben și roșu.

Istoricul a explicat că rădăcinile medievale ale culorilor ar demonstra că tricolorul este o hartă heraldică a unității românești specifice Moldovei, Valahiei și Ardealului: „Își are începutul în secolul al XVIII-lea, în contextul democratizării mișcării pașoptiste, iar mai apoi și Unirii principatelor Moldovei și Valahiei prinde cumva cu această pondere a celor trei culori esențiale pentru restul principatelor și, ulterior, pentru statul român și într-un final pentru Republica Moldova”.

Trei culori - o hartă cromatică a spațiului românesc

„Istoric, dacă ne uităm ele cumva combină și tradițiile spațiului sau acelor teritorii. Dacă vorbim de partea roșie – o regăsim în Țara Moldovei parcursul Evului Mediu. Galben auriu – în Valahia, Țara Românească. Zona Ardealului, așa cum a fost statutul acestei regiuni de-a lungul perioadei medievale se duce în elementul acesta albastru. Deci, cumva se regăsesc în ceea ce înseamnă unitatea de neamului românesc al căruia specific e anume această combinație de culori”, a declarat Sergiu Musteață, la Moldova 1.

Istoricul a mai subliniat rolul drapelului în arhitectura identitară a Republicii Moldova „impus” de curajul cetățenilor în anii de renaștere națională.

Tricolorul – simbol de eliberare națională

„S-a înscris perfect această schimbare de la un drapel impus de regimul bolșevic, în contextul Mișcării de emancipare națională a apărut, inițial, timid în acțiuni publice, care au devenit tot mai multiple din '88 și până în '89. Unii zic că din februarie 1989, la Teatrul Verde, a apărut pentru prima dată și de atunci în următoarele luni – tot mai des, tot cu mai mult curaj oamenii l-au arborat și de atunci cumva a prins rădăcini. În luna mai, în contextul oficializării Frontului Popular din Moldova, devine și o cerință să inițieze mișcarea de legalizare și transformarea într-un simbol al statului. Marea Adunare Națională din august 1989 la fel are un punct în deciziile acesteia ca drapelul de stat al Republicii Moldova, chiar dacă era pe atunci încă sovietică socialistă, să fie tricolorul cu cele trei culori istorice”, a punctat Sergiu Musteață.

Semantica culorilor: Pace, prosperitate și fraternitate

În ceea ce privește asemănarea cu alte drapele naționale, în special cu cel al României, istoricul explică faptul că „sunt mici nuanțe de accent coloristic”, însă definitorie este prezența stemei pe fâșia centrală. Totodată, codul drapelului, este descifrat de istoric drept o sinteză între aspirațiile națiunii, care „se completează reciproc”.

„Albastru o legăm cu partea cerului, când este senin, libertate, pace. Galben vine din zona aceasta a bunăstării, a prosperității și dreptății. Iar roșul nu e doar culoarea sângelui și nu doar ceea ce înseamnă vărsarea de sânge pentru neam și țară, mai degrabă este un element de fraternitate și de viață. Deci în sensul acesta cele trei culori care sunt foarte potrivite”, a explicat Sergiu Musteață.

Drapelul consolidează identitatea națională

Pentru istoric, consolidarea statului depinde de modul în care cetățenii înțeleg valorile pe care tricolorul le reprezintă și propune investiții în educația pentru cetățenie.

„După 20 de ani de independență abia ne-am hotărât să adoptăm o lege care să scoată în evidență particularitățile acestui simbol și însemn al statului. Cred că trebuie să fie mai mult implicat în ceea ce înseamnă educația pentru cetățenie, ceea ce înseamnă recunoașterea acestui simbol ca un element nu numai de reprezentativitate, dar și de coeziune socială, statală și un element de mândrie a fiecărui cetățean al Republicii Moldova. În sensul acesta, eu cred că trebuie mai mult să investim în educație și în ceea ce înseamnă apartenența noastră față de aceste trei culori – element al identității Republicii Moldova”, a conchis Sergiu Musteață la Moldova 1.

Conceptul drapelului s-a născut în 1848, la Paris

Rădăcinile istorice ale drapelului au fost conturate în 1848, în timpul Revoluției franceze, alături de drapelele altor națiuni care au salutat revoluția din acel an de către „studenții moldoveni și munteni care studiau la Paris pe atunci”. „Și-au creat propriul drapel, inspirat din cel al Franței. Românii au înlocuit culoarea albă cu galbenul și, astfel, a luat naștere drapelul național românesc”, constată istoricul specializat în heraldică, doctor în istorie și șeful Cabinetului de Heraldică din cadrul Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Silviu Andrieș-Tabac, într-un interviu pentru Moldova 1.

De menționat că Țara Românească a fost prima care a adoptat designul acestui drapel, în timp ce în R. Moldova tricolorul a fost mult timp sabotat. La sfârșitul secolului XX-lea, Republica Moldova a dat startul Mișcării de Eliberare Națională, tricolorul devenind simbolul cultural și național prin care oamenii cereau drepturi și recunoașterea limbii române cu grafie latină.

Începând cu anii '90, simbolurile Republicii Moldova – drapelul: albastru-galben-roșu, stema și imnul – au fost supuse unor atacuri repetate, timp de peste 20 de ani. Odată cu adoptarea legislației în 2010, respectul față de drapel a crescut semnificativ. Astfel, Ziua Drapelului de Stat este marcată pe 27 aprilie, începând cu anul 2010, consacrând tricolorul drept „simbol oficial major al suveranității și independenței Republicii Moldova” și impunând respectarea sa ca o datorie fundamentală a fiecărui cetățean.

CITIȚI ȘI:

Istoricul Sergiu Musteață, la Moldova 1: Trebuie să investim mai mult în educație și în tot ce simbolizează drapelul tricolor

Violeta Viliant