Retragerea judecătorului Eremciuc pune pe pauză dosarul „Kuliok”: Ce se întâmplă cu procesul lui Igor Dodon
Curtea Supremă de Justiție nu a desemnat, deocamdată, judecătorul care îl va înlocui pe Ghenadie Eremciuc în completul de magistrați ce examinează dosarul „Kuliok”, în care figurează fostul președinte Igor Dodon. Potrivit instanței, redistribuirea va fi realizată prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, „în mod automat și aleatoriu, într-un termen cât mai scurt”.
Următoarea ședință în dosar era programată pentru 6 mai, însă a fost pusă pe pauză după încetarea transferului temporar al judecătorului-raportor Ghenadie Eremciuc, exact la trei ani de la transfer.
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anunțat, pe 27 aprilie, că expirarea termenului de transfer impune aplicarea mecanismelor legale de redistribuire aleatorie a dosarului.
Înlocuirea unui singur judecător din complet permite continuarea procesului fără a fi necesară reluarea examinării cauzei.
Între 600.000 și 1.000.000 de dolari – prețul „pactului” cu Plahotniuc
Dosarul a fost intentat în baza unei înregistrări video din iunie 2019, surprinsă cu camere ascunse în umbrele, în care fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc îi întinde lui Igor Dodon, pe atunci președinte al țării, o sacoșă neagră în care, potrivit declarațiilor ulterioare ale procurorilor, s-ar fi aflat între 600 de mii și un milion de dolari.
Banii ar fi fost destinați finanțării Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), în schimbul formării unei coaliții guvernamentale cu Partidul Democrat.
În acea înregistrare, Igor Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kulioacele” și să-i transmită punga „lui Cornel”, despre care se presupune că ar fi Corneliu Furculiță, un deputat socialist din acea perioadă, consătean și apropiat al lui Dodon.
Secvența a fost făcută publică în anul 2020 de către deputatul Platformei Demnitate și Adevăr, Iurie Reniță. Într-o conferință susținută pe 20 mai, parlamentarul a comunicat că stickul de memorie pe care se aflau imaginile video a ajuns în posesia sa prin căsuța poștală de la Parlamentul Republicii Moldova și că a sesizat Procuratura Generală pentru a se pronunța asupra veridicității acestora.
Deși Procuratura Anticorupție s-a autosesizat la scurt timp, cercetarea a fost clasată. Procurorii au invocat că nu au descoperit „elementele vreunei infracțiuni” în înregistrarea video din 2019 și că „nu a fost posibil de stabilit” nici conținutul pungii, nici autorul înregistrării.
Pe 18 mai 2022, Procuratura Generală a dispus inițierea urmăririi penale împotriva fostului președinte, după ce Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău privind neînceperea acesteia. Igor Dodon a fost reținut pe 24 mai 2022, după ce procurorii anticorupție au efectuat percheziții timp de mai bine de zece ore, în mai multe proprietăți deținute de acesta și de rudele sale.
Potrivit procurorilor Petru Iarmaliuc și Vitalie Codreanu, Igor Dodon ar fi primit aproximativ 800 de mii de dolari, bani care ar fi fost utilizați pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere ale PSRM.
Acuzații de corupere și acceptarea finanțării din partea unei organizații criminale
Procuratura Anticorupție a informat despre trimiterea în judecată a cauzei penale pe 6 octombrie 2022. Igor Dodon este învinuit de „corupere pasivă și organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale”, fapte săvârșite în timpul exercitării mandatului său de președinte al Republicii Moldova.
Lui Igor Dodon i se incriminează că, „urmărind promovarea intereselor lui Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov (fostul său consilier), care au creat și conduceau o organizație criminală și care aveau interesul de a controla procesele politice, sociale și economice din Republica Moldova, precum și de a se eschiva de la răspundere penală în Federația Rusă, a pretins și a acceptat de la aceștia surse financiare ilegale pentru achitarea cheltuielilor curente ale Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, inclusiv pentru achitarea salariilor angajaților acestuia”.
Potrivit procurorilor, banii ar fi fost primiți de Dodon pentru a negocia, în calitatea sa de președinte al Republicii Moldova, cu factorii de decizie din Federația Rusă, „condiții favorabile” pentru crearea unei coaliții de guvernare PDM–PSRM și pentru eliberarea lui Vladimir Plahotniuc de răspundere penală în cadrul dosarelor intentate în Rusia.
Dosarul, disjuns pe două capete de acuzare, a fost transmis spre examinare în fond Curții Supreme de Justiție, instanța care are competența de a examina infracțiunile săvârșite de un șef de stat.
Totodată, în gestiunea Procuraturii Anticorupție a rămas investigarea altor trei episoade ce vizează învinuirea fostului președinte de îmbogățire ilicită, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale, precum și trădare de patrie.
Schimbări în completele de judecată
Ajuns pe masa magistraților CSJ în octombrie 2022, dosarul „Kuliok” a fost repartizat completului format din judecătorii Vladimir Timofti, Ghenadie Plămădeală și Anatolie Țurcan.
Câteva luni mai târziu, în februarie 2023, doi dintre membrii completului, Vladimir Timofti și Ghenadie Plămădeală, au demisionat, refuzând să treacă evaluarea externă (vettingul). Aceștia au fost înlocuiți de Ion Malanciuc și Ghenadie Eremciuc, transferați temporar la CSJ din instanțele inferioare.
Anatolie Țurcan, singurul magistrat din completul inițial, nu a trecut vettingul în 2024, fiind demis. Locul acestuia a fost preluat de magistrata Stella Bleșceaga, care a devenit președinta completului.
După desemnarea lui Ion Malanciuc, pe 24 iunie 2025, în funcția de judecător la Curtea Constituțională, ședințele de judecată au fost puse pe pauză. Acesta a fost înlocuit cu Vladislav Gribincea, iar prima ședință în noua componență a completului a avut loc pe 25 noiembrie 2025.
Atât procurorii, cât și avocații au fost obligați să prezinte o listă actualizată a probelor depuse anterior.
În cadrul procedurilor anterioare, instanța a audiat 15 martori ai acuzării și a examinat numeroase documente și procese-verbale. Procurorul de caz, Vitalie Codreanu, a solicitat ca toți cei 15 martori, printre care foștii democrați Pavel Filip, Vladimir Cebotari și Andrian Candu, să fie audiați din nou în instanță. Igor Dodon a catalogat lista propusă drept „lista martorilor cosmici”, afirmând că aceștia „comentează ceea ce au văzut la televizor”.
Între timp, apărarea a renunțat la peste 100 de martori din cei circa 200 propuși inițial, motivând că aceștia au poziții deja confirmate.
Audierile martorilor acuzării din februarie 2026
În cadrul audierilor din februarie 2026, fostul ministru al Justiției, Vladimir Cebotari, a confirmat că a primit de la Vladimir Plahotniuc două stickuri USB despre care a spus că, cel mai probabil, conțineau înregistrările video cu sacoșa neagră. Acestea ar fi fost transmise ulterior Ambasadei Statelor Unite, precum și președintelui OSCE și reprezentantului pentru politica externă al Comisiei Europene. În fața presei, Vladimir Cebotari a refuzat să repete declarațiile făcute în instanță.
Fostul președinte al PDM, Dumitru Diacov, a afirmat că nu îi este cunoscută încăperea în care au fost filmate imaginile și că nu știe ce se afla în sacoșa neagră. Întrebat dacă Partidul Democrat obișnuia să ofere bani altor partide, acesta a declarat că nu îi sunt cunoscute asemenea practici.
Un alt martor al acuzării, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Lilian Carp, care a sesizat Procuratura în legătură cu aceste imagini, a afirmat că, dacă se va demonstra implicarea lui Igor Dodon în acte de corupție, „vom avea cu un hoț mai puțin în politica Republicii Moldova”.
Adrian Radu, consilierul lui Vladimir Plahotniuc, audiat prin videoconferință din Uzbekistan, a explicat în instanță de la cine a primit înregistrările și în ce condiții au fost transmise organelor de urmărire penală. Procurorul Petru Iarmaliuc a declarat că mărturiile lui Radu sunt „pertinente și utile în soluționarea justă a cauzei”, întrucât indică faptul că evenimentele au avut loc la sediul Partidului Democrat, cu participarea lui Dodon, Plahotniuc și Iaralov.
Deși, în decembrie anul trecut, Vladimir Plahotniuc a afirmat că va depune declarații în calitate de martor, ulterior a refuzat. Adus silit în instanță pe 17 februarie, acesta a invocat dreptul de a nu se autoincrimina, în contextul învinuirilor dintr-o cauză conexă.
„Domnul Plahotniuc este cel care, în luna iunie 2019, a încercat să-l șantajeze pe președintele statului pentru că a vrut să facă o coaliție cu cei din ACUM. Noi am mers în această coaliție conștient, știind despre șantaj. Și acum avem consecințele”, a comentat Dodon, în februarie curent.
Igor Dodon – singurul președinte ajuns pe banca acuzaților
Igor Dodon este singurul fost președinte al Republicii Moldova care a ajuns pe banca acuzaților pentru infracțiuni comise pe durata mandatului. Totodată, acesta este în continuare cercetat în baza mai multor articole din Codul penal, inclusiv pentru îmbogățire ilicită, fals în acte, spălare de bani în formă agravată, trădare de patrie și finanțare ilegală a partidului.
Cauza penală se află la faza de urmărire penală, fiind efectuate acțiuni ce nu pot fi făcute publice, au precizat reprezentanții Procuraturii Anticorupție.
Igor Dodon a respins constant acuzațiile, calificându-le drept „politice” și afirmând că acestea au devenit „principala preocupare a guvernării PAS”.
„Este straniu și josnic să mă învinuiască de trădare de patrie cei care au umplut toate instituțiile statului cu consilieri străini”, a declarat anterior fostul președinte.
În dosarul „Kuliok”, aflat pe rolul CSJ, Igor Dodon riscă între șapte și 15 ani de închisoare pentru corupere pasivă și între șase și 10 ani pentru acceptarea finanțării partidului de către o organizație criminală. Acesta neagă transmiterea banilor și susține că imaginile au fost trucate.
Menționăm că Vladimir Plahotniuc, care a refuzat să facă declarații în acest dosar, a fost condamnat, prin decizia Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 22 aprilie, la 19 ani de detenție pentru implicare în frauda bancară. Instanța a dispus și recuperarea unor sume considerabile pentru acoperirea prejudiciului cauzat, care totalizează echivalentul a peste 1.1 miliarde de lei.
CITIȚI ȘI:
