Premieră în educația timpurie din R. Moldova: Prima metodologie pentru incluziunea copiilor cu Cerințe Educaționale Speciale în grădinițe
Prima metodologie din istoria învățământului timpuriu din R. Moldova, dedicată incluziunii copiilor cu Cerințe Educaționale Speciale în grădinițe, a fost prezentată, pe 30 aprilie, de Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Documentul va fi implementat în regim de testare în perioada 15 aprilie 2026 – 15 aprilie 2027.
Metodologia reglementează identificarea timpurie a dificultăților de dezvoltare, organizarea sprijinului educațional individualizat, mecanismele de evaluare și intervenție, precum și colaborarea dintre instituții, specialiști și familie.
„Trebuie să menționez că această metodologie reprezintă un element de noutate, deoarece până în prezent nu am avut un astfel de document care să reglementeze procesul de incluziune a copiilor în educația timpurie”, a declarat Inga Grosu, consultantă principală în cadrul Direcției management în învățământul general de la MEC.
Implementarea metodologiei va fi obligatorie pentru organele locale de specialitate în domeniul învățământului, structurile teritoriale de asistență psihopedagogică, specialiștii din instituțiile de suport, asistenții personali, precum și pentru părinții și reprezentanții legali ai copiilor.
„Este foarte important ca în tot acest proces de sprijin să ținem cont de specificul și particularitățile de vârstă și de abilitățile copilului. Astfel, vom putea oferi sprijin în procesul educațional și în cel de adaptare, inclusiv în procesul de tranziție a copilului către școală. Un alt scop al acestei intervenții este de a preveni la etapa inițială sau de a nu agrava dificultățile sau tulburările cu care se confruntă un copil”, a explicat Inga Grosu.
Trei niveluri de sprijin
Modelul 1: Suport preventiv
Primul nivel vizează copiii cu dificultăți ușoare de dezvoltare sau de limbaj, identificați timpuriu ca prezentând semne de risc.
„Aceste caracteristici presupun acțiuni prin adaptarea activităților educaționale sau a sarcinilor diferențiate, prin observarea sistematică a copilului, prin activități de dezvoltare socio-emoțională. Un rol foarte important în acest proces îl are implicarea părinților, precum și monitorizarea, reevaluarea trimestrială a progresului copilului”, a explicat Inga Grosu.
Modelul 2: Suport țintit
Al doilea nivel se adresează copiilor cărora le-a fost deja stabilită o cerință educațională specială sau care dețin un certificat de dizabilitate confirmat.
„În cadrul acestui suport, este nevoie de elaborarea planului educațional individualizat pentru copil cu strategii adaptate de învățare. Totodată, recomandăm ca monitorizarea continuă a dezvoltării copilului, inclusiv evaluarea progresului, să fie realizată periodic, o dată la 6 - 12 luni, ca să putem identifica care este progresul copilului și dacă putem propune un alt tip de serviciu”, a notat Inga Grosu.
Modelul 3: Suport extins
Al treilea nivel vizează copiii cu grade de dizabilitate stabilite și dificultăți persistente, inclusiv cognitive. În cadrul acestuia are loc analiza evoluției copilului și referirea către structura de asistență psihopedagogică pentru o evaluare complexă.
Ulterior, comisiile multidisciplinare elaborează un plan educațional individualizat pe termen mediu și lung, monitorizat sistematic pe o perioadă de 6-12 luni.
„Cu cât mai timpuriu intervenim cu servicii de suport, asistență și servicii individualizate, cu atât mai rapid copilul va putea beneficia de servicii care îl vor putea ajuta să depășească dificultățile în dezvoltare. De aceea, pentru a preveni dificultăți în școală, recomandăm părinților să le observe încă din grădiniță și să aibă încredere să se adreseze la specialiștii din structura de asistență psihopedagogică”, a conchis Inga Grosu.
„CES” nu este un diagnostic
Specialista a subliniat că această metodologie urmărește și eliminarea utilizării abrevierii CES din vorbirea curentă, în favoarea denumirii complete – Cerințe Educaționale Speciale.
„Categoria Cerințe Educaționale Speciale nu este un diagnostic și nu se stabilește pe o perioadă îndelungată pentru copii. Ulterior, peste un an, se realizează reevaluarea copilului, iar atunci când acesta înregistrează progres, este exclus din această categorie”, a punctat Inga Grosu.
CITIȚI ȘI:
