Vladimir Bolea: „Managementul prost și hoția au dus la starea precară a CFM. Sunt zero datorii, dar vom crește veniturile”
După ani de management defectuos și degradarea infrastructurii, autoritățile mizează pe transformarea întreprinderii „Calea Ferată din Moldova” (CFM) într-o companie sustenabilă, prin creșterea volumului de mărfuri transportate și conectarea la rețeaua europeană. Asigurările vin de la vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care își propune atingerea acestui obiectiv în 2030.
„Problema era complexă. Era bazată și pe un management foarte prost și o conducere foarte prostă a CFM. Hoție și furt din toate părțile. O stare de depresie totală în modul de a administra și de a privi spre CFM. Cred că ne-a luat un an și câteva luni ca angajații de la CFM să privească optimist. (...) Prin optimizările făcute în modul de administrare, prin majorarea de cantități din marfă transportată am ajutat CFM să-și primească salariile. Anume muncind și încasând mai mulți bani”, a declarat vicepremierul Vladimir Bolea în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Redresarea financiară a CFM a fost impulsionată de o creșterea veniturilor, care aproape s-au dublat. După ce s-a achitat integral datoria salarială vicepremierul Bolea a explicat că autoritățile lucrează la modernizarea activității economice a CFM.
„Obiectivul a fost stabilizarea întreprinderii și să se reducă din pierderile pe care le ducea CFM. După ce s-a ajuns la zero datorii, la etapa actuală obiectivul este că ritmul trebuie menținut. Și, ulterior, din veniturile pe care le va avea CFM să se treacă pe segment extinderea și dezvoltarea serviciilor pentru agenții economici. După care se presupune că vor avea loc și majorări de salarii”, a punctat ministrul de resort.
În context, vicepremierul explicat că analizele ministerului au scos în evidență un impediment pentru agenții economici: insecuritatea rutelor feroviare care intersectau teritoriul Ucrainei. Până recent, transportul de mărfuri către Portul Giurgiulești necesita traversarea graniței ucrainene în patru puncte diferite, generând riscuri majore.
„Companiile importatoare, în special cele de produse petroliere, au decis să evite aceste rute din cauza pericolului reprezentat de drone și a riscului de distrugeri materiale sau pierderi umane. Totodată, procedurile vamale multiple făceau acest traseu neinteresant din punct de vedere economic”, relevă Bolea.
Astfel, pentru a oferi o alternativă sigură, exclusiv pe teritoriul național, în primele luni ale anului 2025 au fost lansate și finalizate două obiective feroviare critice: tronsonul Cantemir – Fălciu și tronsonul Văleni – Giurgiulești. Odată cu darea în exploatare a acestor segmente, administratorii căii ferate au început negocierile cu marii importatori de produse petroliere și anticipează încasări lunare mai mari de 70 de milioane de lei.
„Trebuie să înțelegem că piața este una concurențială și noi trebuie să fim cei mai buni ca să putem să supraviețuim. Nimeni nu-ți garantează absolut nimic, dar ținând cont de aceste elemente bazate pe economie, eu cred că CFM vor avea numai de crescut în următoarea perioadă”, consideră ministru al Infrastructurii.
Planul ambițios este electrificarea CFM cu ecartament european ce va permite circulația trenurilor cu o viteză între 160 și 140 km/h în următorii cinci ani: „Suntem în discuții cu UE. Aproximativ 340-350 de milioane de euro sunt resurse financiare foarte mari. Din acest considerent, eu cred că cei mai apropiați ani sunt anii '30”, a declarat Vladimir Bolea.
Problemele financiare ale întreprinderii Calea Ferată din Moldova au început în 2009, când transportul de mărfuri a scăzut de peste două ori. Declinul a urmat și în 2016, iar în 2022, situația s-a agravat și mai mult, când tranzitul feroviar din Ucraina s-a redus drastic. Schimbările au dus la diminuarea veniturilor CFM și, implicit, la întârzieri tot mai mari la plata salariilor angajaților, care au început să se confrunte cu restanțe de câteva luni.
În mai 2025, Guvernul a aprobat un Contract multianual pentru administrarea infrastructurii feroviare. Documentul prevede alocări anuale de la bugetul de stat pentru lucrări de reparație, întreținere și dezvoltare a infrastructurii feroviare, creșterea siguranței și vitezei trenurilor, sporirea competitivității transportului feroviar, precum și reducerea uzurii drumurilor, prin transferul traficului de mărfuri de la camioane la trenuri.
Redresarea financiară a CFM a fost impresionată de o creștere a veniturilor, care aproape s-au dublat - de la 702 milioane de lei în 2024 la 1.2 de miliarde de lei în 2025. Această evoluție a asigurat întreprinderii resursele necesare pentru acoperirea integrală a costurilor și o mai mare predictibilitate operațională. Trendul pozitiv se menține și în 2026, încasările preliminare pentru luna aprilie ridicându-se la aproximativ 232.3 milioane de lei.
CITIȚI ȘI:
