„Trebuie să celebrăm pacea”: Igor Grosu, despre divizarea societății în jurul zilei de 9 mai
Divizarea din societate în jurul zilei de 9 mai va mai persista, însă autoritățile trebuie să promoveze această dată drept o zi a păcii și comemorării victimelor războiului, nu a victoriei unei tabere asupra alteia, afirmă președintele Parlamentului, Igor Grosu. Oficialul cere aplicarea cu strictețe a legislației privind utilizarea simbolurilor asociate invaziei ruse în Ucraina.
Societatea moldovenească va continua să fie marcată de disensiuni între cei care celebrează Ziua Europei și cei care marchează Ziua Victoriei, însă autoritățile trebuie să promoveze ideea unei zile dedicate păcii și memoriei victimelor celui de-al Doilea Război Mondial, a declarat Igor Grosu, în emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova, ediția din 11 mai.
„Mesajul pe care noi încercăm să-l promovăm este nu să celebrezi cine pe cine a învins. (...) Trebuie să fie o zi în care să celebrăm pacea, să fie un fel de Blajini, dacă doriți, o zi de comemorare a celor care au suferit, care au pierit foarte crud în al Doilea Război Mondial”, a declarat Grosu.
Întrebat dacă este nevoie de măsuri legislative suplimentare pentru a interzice, în timpul manifestațiilor din 9 mai, afișarea simbolurilor asociate invaziei ruse, Igor Grosu a declarat că legea existentă trebuie aplicată mai ferm de către instituțiile de drept.
„Poliția are suficient instrumentar, dacă vorbim despre simbolurile invaziei împotriva Ucrainei, acea panglică bicoloră și așa mai departe. Dar legislația trebuie să fie aplicată, pentru că acesta este un simbol pe care Federația Rusă îl folosește și încearcă să justifice invazia în Ucraina”, a amintit președintele Parlamentului.
Șeful Legislativului a admis că anularea sancțiunilor în instanță a fost provocată, în unele cazuri, de erori comise la documentarea încălcărilor de către organele de drept, precum și de lipsa voinței judecătorilor de a aplica legea.
De asemenea, acesta a criticat și lipsa condamnărilor în dosarele de trădare de patrie, deși, spune el, legislația permite sancționarea unor asemenea fapte.
„Noi avem legislație prin care poți sancționa lucrul acesta, dar condamnări pentru trădare de patrie nu avem. Pentru că există teamă, rezistență, lipsă de curaj din partea judecătorilor sau procurorilor”, a declarat Grosu.
Precizăm că, pe 9 mai, Chișinăul s-a „împărțit” între Marșul Victoriei și Ziua Europei. În timp ce participanții la marș au defilat spre Complexul Memorial „Eternitate” cu steaguri sovietice și cântece sovietice, în Piața Marii Adunări Naționale a fost organizat Orășelul European, dedicat valorilor europene și integrării europene a Republicii Moldova.
La Marșul Victoriei au participat și persoane care purtau simboluri interzise de lege, inclusiv panglica bicoloră. Printre acestea s-a numărat și liderul socialiștilor, Igor Dodon, împreună cu soția sa, Galina.
Centrul capitalei a găzduit standuri ale statelor membre ale Uniunii Europene unde vizitatorii au putut afla informații despre cultura și gusta din bucătăria europeană, iar sărbătoarea a culminat cu un concert de excepție organizat de Delegația UE la Chișinău.
CITIȚI ȘI:
- FOTO, VIDEO | Două manifestații, două lumi diferite: Cum a marcat Chișinăul ziua de 9 mai
- Orășelul European, inaugurat la Chișinău în prezența a peste 20 de ambasadori. Igor Grosu: „Scena este neîncăpătoare la câți prieteni are R. Moldova”
- Marșul Victoriei, organizat de socialiști și comuniști în centrul Chișinăului pe fundalul melodiilor sovietice și al simbolurilor interzise
