Deșeurile vitivinicole transformate în resursă economică: Cercetătorii din R. Moldova dezvoltă soluții pentru industria sănătății
Subprodusele rezultate din procesarea strugurilor, considerate până nu demult simple deșeuri, ar putea deveni o resursă valoroasă pentru economia circulară și chiar pentru industria sănătății. În contextul presiunii tot mai mari a costurilor din sectorul vitivinicol, cercetătorii și producătorii de vin caută soluții pentru valorificarea tescovinei și a altor reziduuri rezultate din vinificație.
Potrivit oenologului și cercetătorului Gheorghe Arpentin, în R. Moldova este deja în desfășurare un proiect european care explorează posibilitatea obținerii ingredientelor funcționale destinate persoanelor cu diabet zaharat din deșeurile vitivinicole.
Invitat la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1, Gheorghe Arpentin, doctor în științe, oenolog și cercetător, a explicat că industria vitivinicolă din Republica Moldova generează anual cantități semnificative de subproduse, care reprezintă atât o provocare economică, cât și una de mediu.
„Industria vitivinicolă a Moldovei generează în fiecare an circa 10-30%, până la 30% de subproduse care rezultă din prelucrarea strugurilor. (...) Sunt undeva până la 30-50 de mii de tone de subproduse, care poate fi o sursă economică, poate fi o sursă de venit. În cazul dat, astăzi e o sursă de cost operațional”, a declarat Gheorghe Arpentin.
Potrivit specialistului, aceste reziduuri – în principal tescovina, dar și drojdiile și precipitațiile rezultate în procesul de fermentare și limpezire a mustului – au un potențial ridicat de poluare dacă nu sunt gestionate corespunzător.
„Deșeurile care rezultă din prelucrarea strugurilor au o capacitate de poluare foarte înaltă, fiindcă au un coeficient de conținut de materii organice foarte înalt. Inevitabil, în viitor, dacă vrem să avem o viticultură curată, o viticultură verde, trebuie să ne ocupăm de problema aceasta”, a subliniat el.
Arpentin a precizat că tescovina poate fi utilizată drept compost, însă doar în anumite condiții. Folosită singură, aceasta poate afecta echilibrul solului din cauza acidității ridicate. De aceea, ea trebuie combinată cu alte materiale organice și fermentată pentru a obține un compost eficient.
În același timp, expertul a remarcat că Republica Moldova nu dispune încă de infrastructuri dezvoltate pentru procesarea organizată a acestor deșeuri, deși unele state europene practică deja modele de economie circulară, în care compostul rezultat este returnat podgoriilor pentru fertilizare. Totodată, el a menționat și interesul tot mai mare pentru producerea biochar-ului – cărbune activ biologic care contribuie la retenția apei în sol și poate reduce efectele secetei.
„Sensibilizarea sau, cum am spus, educarea celor care generează este un punct crucial. (...) Trebuie de fortificat lucrurile acestea”, a afirmat cercetătorul, pledând pentru un parteneriat între stat și sectorul privat pentru dezvoltarea infrastructurii necesare valorificării deșeurilor vitivinicole.
Un accent aparte al discuției a fost pus pe cercetarea științifică. Gheorghe Arpentin a anunțat că, din septembrie, R. Moldova participă la un proiect european de cercetare finanțat prin programul Orizont, desfășurat pe o perioadă de cinci ani și axat pe extragerea moleculelor bioactive din subprodusele vitivinicole.
„Este un proiect consacrat la valorificarea deșeurilor vitivinicole prin obținerea moleculelor de valoare adăugată înaltă, în special ingredienților care vor fi folosiți la produsele funcționale (...) dedicate persoanelor care suferă de diabet zaharat”, a spus Arpentin.
Proiectul reunește 17 instituții de cercetare din șase state europene și Republica Moldova, cu un buget total de cinci milioane de euro. Moldova participă ca partener industrial, fiind responsabilă de pregătirea tescovinei ca materie primă pentru extracția ingredientelor bioactive.
„În consorțiul acesta (...) sunt implicate 17 instituții de cercetări din Europa (...) este un proiect revoluționar fiindcă noi deseori vorbim că e bine pentru sănătate, dar puține date clinice avem”, a explicat cercetătorul.
Acesta a mai menționat că tehnologiile utilizate în proiect urmăresc un impact minim asupra mediului, fără utilizarea solvenților organici și cu un consum redus de energie. Resturile rămase după extracția moleculelor active ar urma să fie transformate în biocărbune sau combustibil verde.
„99% încă rămâne din tescovina noastră și toate 99% vor fi transformate în biocer sau în combustibil pentru energia verde”, a afirmat Gheorghe Arpentin.
Primele rezultate ale cercetării ar putea apărea anul viitor, iar concluziile preliminare sunt așteptate în următorii ani, odată cu dezvoltarea proiectului european.
CITIȚI ȘI:
