R. Moldova experimentează democrația participativă: O adunare cetățenească propune, în Parlament, soluții pentru reforma administrației locale
Parlamentul găzduiește o inițiativă inedită: cincizeci de cetățeni din toată țara dezbat reforma administrației publice locale timp de două weekenduri. Evenimentul introduce, în premieră pentru Republica Moldova, conceptul de adunare cetățenească, un instrument de democrație participativă utilizat cu succes în statele europene.
Adunările cetățenești au fost utilizate în zeci de țări pentru a dezbate subiecte variate - de la amenajarea comunităților până la reforme constituționale.
„Adunarea cetățenească este, într-adevăr, un termen nou pentru noi, nu mai este un termen atât de nou pentru lume. S-au făcut deja zeci și zeci de adunări cetățenești pe diferite subiecte - de la amenajarea unei comunități până la probleme de mediu, schimbări climatice, reforme electorale. S-au făcut adunări cetățenești pe elaborarea de noi Constituții în America de Sud. Această metodă se bazează pe convingerea că oamenii obișnuiți, fiecare din noi este obișnuit, sunt unici în felul lor, cu experiențele lor. Cu acele cunoștințe pe care le au din comunitate, oamenii pot contribui la soluții bune și democratice nu mai rău decât o fac politicienii sau experții”, a explicat, pentru Radio Moldova, directorul executiv al Centrului de Politici și Reforme, Andrei Lutenco.
Participanții la adunarea cetățenească au analizat modele de reformă administrativ-teritorială, au pus întrebări experților și au vorbit deschis despre problemele din comunitățile lor.
Infrastructura rutieră și transportul au dominat dezbaterile, reflectând una dintre temerile centrale legate de procesul de amalgamare administrativă.
Exercițiul a pus în lumină importanța timpului acordat cetățenilor pentru a înțelege o reformă, a remarcat Nicolae Panfil, director de programe Promo-LEX, prezent în calitate la eveniment de observator.
„Eu cred că oamenii aceștia au mers în localitățile lor și, la rândul lor, probabil, au discutat, cel puțin cu familia sau cu rudele apropiate. Există această tendință că noi știm mai bine - politicienii, liderii de opinie, experții. De fapt, deseori dăm în bară, pentru că nu consultăm până la capăt. Cât mai multe discuții, cu atât mai bine o să fie pentru oameni să înțeleagă, să se implice și să accepte această reformă până la urmă”, i-a spus Panfil jurnalistei Veronica Scorpan de la Radio Moldova.
Dialogul cetățenilor cu autoritățile, esențial
Participanții au vorbit deschis și despre neîncrederea în autorități. În multe localități, promisiunile legate de apă, canalizare sau infrastructură au rămas ani întregi doar pe hârtie.
Vicepreședinta Comisiei Parlamentare pentru Administrație Publică și Dezvoltare Regională, Larisa Voloh, susține că dialogul cu cetățenii este esențial și că soluțiile trebuie să combine digitalizarea cu serviciile de proximitate.
„O primărie, chiar dacă este în sat, dar nu este capabilă să ofere serviciile necesare cetățenilor, nu își realizează scopul și rolul pe care îl are. Cred că putem asigura serviciile administrative și prin soluții tehnologice, digitale, și prin instrumente noi. Deci, aici trebuie să punem accentul pe operatori, să creăm servicii regionale, servicii zonale, dotate, iar, dacă ne referim la infrastructură, atunci trebuie să avem proiecte finanțate la nivel regional, nu doar la nivel local”, a afirmat Voloh.
Întrebată cât de pregătite sunt autoritățile centrale să implementeze recomandările cetățenilor, deputata a răspuns: „Ele trebuie luate în calcul, evident, dar trebuie pliate cu anumite concepte care deja există”*.
Fondurile europene schimbă comunități, dar capacitatea administrativă rămâne o problemă
Pe teren, unele localități au început deja să resimtă impactul proiectelor europene. Primarul satului Colibași din raionul Cahul, Ion Dolganiuc, a dat drept exemplu construirea unei piețe agroalimentare regionale, realizată cu finanțare europeană și cu implicarea directă a cetățenilor.
„La fiecare proiect, am implicat cetățenii, am creat grupuri locale de monitorizare... Am reușit să construim o piață agroalimentară regională destul de competitivă și cu condiții atât sanitare, cât și de confort pentru cei care își realizează producția locală. Circa 70% din locuitorii satului Colibași se ocupă cu producerea legumelor timpurii”, a spus Dolganiuc.
Totuși, experta în politici publice Mariana Iațco atrage atenția că multe primării nu au capacitatea tehnică de a accesa fondurile disponibile.
„Din păcate, primăriile noastre au anumite deficiențe de pregătire, de abilități pentru a scrie și pentru a lucra cu date, pentru a le pune pe hârtie în cadrul proiectelor și a argumenta de ce au nevoie. Administrațiile, în primul rând, trebuie să fie focusate pe nevoile care există la nivel local pentru a-și organiza serviciile publice. Un alt aspect ține de cum sunt conectate aceste servicii - aici vorbim despre infrastructură, drumuri, transport – astfel, cetățeanul simplu, chiar dacă trăiește într-o localitate mai îndepărtată, să poată ajunge la serviciul de care are nevoie”, a explicat Iațco.
Adunarea cetățenească de la Chișinău se va încheia cu un set de recomandări care vor fi prezentate autorităților. Organizatorii subliniază că succesul acestui exercițiu depinde de cât de serios vor fi luate în calcul opiniile cetățenilor de către factorii de decizie.
Consiliile locale din R. Moldova au aprobat, până în prezent, 608 decizii de inițiere a amalgamării voluntare. Cifra reprezintă peste 68% din cele 892 de primării existente în R. Moldova.
În raionul Florești se atestă cea mai mare rată de acceptare a reformei. Din totalul celor 40 de primării existente în acest raion, 36 de consilii locale au adoptat deja deciziile de inițiere a procedurii de amalgamare.
Reforma administrativă propusă de Guvern stabilește un prag minim de 3.000 de locuitori pentru fiecare primărie și reduce numărul raioanelor de la 32 la doar 10.
Pe lângă suportul bugetar, reforma promite debirocratizare: peste 600 de servicii vor deveni mult mai accesibile prin intermediul Ghișeului unic și al Centrelor Unificate de Prestări Servicii (CUPS). Totodată, pentru a menține o legătură strânsă cu cetățenii, în fiecare sat din structura unită va activa câte un reprezentant al primarului.
CITIȚI ȘI:
