Cincizeci și șase de state au condamnat, la ONU, comportamentul Rusiei după prăbușirea dronei de la Galați
Cincizeci și șase de state, majoritatea membre ale Uniunii Europene și NATO, au denunțat comportamentul „inacceptabil” al Rusiei în cadrul unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, convocate luni, 1 iunie, la cererea României. Reacția vine după ce o dronă rusească Geran-2, încărcată cu explozibil, s-a prăbușit săptămâna trecută peste un bloc de locuințe din Galați. Acesta este primul incident de la începutul războiului din Ucraina în care sunt răniți civili pe teritoriul unui stat NATO.
„Gravitatea acestui moment nu poate fi subestimată”, a subliniat Oana Țoiu, ministra Afacerilor Externe a României, precizând că este pentru prima dată în cei 70 de ani de apartenență a țării la ONU când Bucureștiul solicită o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate pe o chestiune care îi vizează direct securitatea națională.
Drona a încălcat spațiul aerian al României în noaptea de 28 spre 29 mai, în jurul orei 2.00, a zburat aproximativ patru minute deasupra teritoriului românesc și s-a prăbușit la etajul 10 al unei clădiri de locuințe din Galați, provocând un incendiu și pagube extinse.
O mamă și un copil au avut nevoie de îngrijiri medicale, fiind ulterior în afara oricărui pericol, iar imobilul a fost evacuat temporar. Potrivit ministrei, doar în acest an România a înregistrat peste 30 de incursiuni ale dronelor rusești în spațiul său aerian, frecvența acestora fiind în creștere.
Dovezile tehnice și replica Federației Ruse
Oana Țoiu a prezentat concluziile unui raport tehnic, anunțat public de președintele Nicușor Dan, potrivit căruia componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de control și elementele de construcție ale motorului corespund altor drone Geran-2 recuperate anterior în România și identificate ca fiind fabricate în Federația Rusă.
O inscripție cu caractere chirilice și analiza chimică indică aceeași origine.
„Este imperativ ca acest Consiliu să abordeze această escaladare inutilă din partea Federației Ruse. Nu ar trebui să considerăm escaladarea actuală drept noua normalitate”, a avertizat Oana Țoiu, care a punctat și necesitatea protejării adevărului în fața tentativelor de a distorsiona realitatea.
Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a respins acuzațiile și a contestat versiunea română. Reprezentantul Federației Ruse a afirmat că România a convocat reuniunea „în grabă” și a formulat „acuzații nefondate și părtinitoare”, susținând că scopul real ar fi generarea unui nou val de agitație mediatică antirusă.
Acesta a declarat că forțele ruse au vizat în acea noapte infrastructura militară ucraineană din portul Reni și din regiunea Odesa, prin care, în opinia sa, statele occidentale livrează echipamente Ucrainei.
Nebenzia a pus la îndoială bilanțul prezentat de România, argumentând că o dronă purtând o încărcătură explozivă de asemenea dimensiuni ar fi produs distrugeri mult mai mari decât cele constatate, și a solicitat o anchetă „aprofundată, obiectivă și depolitizată” a circumstanțelor.
Reacțiile aliaților și ale Uniunii Europene
Reprezentantul Uniunii Europene a condamnat ferm incidentul, exprimând solidaritate deplină cu România și atribuind Rusiei întreaga responsabilitate pentru consecințele „comportamentului său de escaladare”. Oficialul european a remarcat că incidentul nu a fost o întâmplare, ci o consecință directă a războiului de agresiune și a anunțat disponibilitatea blocului comunitar de a accelera măsurile de protecție, inclusiv prin inițiativa Eastern Flank Watch, reiterând apelul pentru un armistițiu complet, imediat și necondiționat.
„Statele Unite sunt alături de aliatul NATO România. Vom apăra fiecare centimetru al teritoriului NATO”, a declarat Dan Negrea, reprezentantul american în Consiliul de Securitate.
Ambasadorul Marii Britanii, James Kariuki, a punctat că NATO este o alianță defensivă, dar pe deplin pregătită să își apere membrii, iar reprezentanta Letoniei a afirmat că acțiunile Rusiei demonstrează lipsa unei intenții reale de pace.
Ambasadorul Ucrainei, Andrii Melnik, a remarcat că omologul rus „se bazează pe tiparele uzate ale negării și distorsionării” și a afirmat că Kievul are încredere deplină în concluziile autorităților române privind originea rusească a dronei. Oficialul ucrainean a adăugat că incidentul din România nu este unul izolat și trebuie tratat cu seriozitate.
Reamintim că, în noaptea de joi spre vineri, 29 mai, o dronă a căzut pe un bloc din Galați, iar două persoane au suferit arsuri minore. Președintele României, Nicușor Dan, a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării după incident și a anunțat declararea consulului Federației Ruse la Constanța drept persona non grata și închiderea consulatului, ca măsură de răspuns.
Ministerul român al Apărării Naționale a subliniat că, de la începutul războiului, în 47 de situații au fost identificate fragmente de drone pe teritoriul României, 12 doar în acest an.
CITIȚI ȘI:
O dronă cu explozibil s-a prăbușit pe un bloc din Galați. IMAGINI de la fața locului
Concluzia raportului tehnic: Drona căzută la Galați este Geran-2, de proveniență rusească
Drona căzută la Galați | Nicușor Dan nu exclude expulzarea ambasadorului rus în caz de noi incidente
Italia va trimite 100 de militari în România. Misiunea, urgentată după prăbușirea dronei din Galați
Putin cere anchetă și afirmă că incidentul din România ar putea implica o dronă ucraineană
Dronă prăbușită asupra unui bloc de locuințe din Galați: Ce poate face NATO?
