„Trenul durerii”, la Chișinău și, în premieră, la Bălți
Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a anunțat programul manifestărilor dedicate comemorării victimelor deportărilor și represiunilor staliniste, într-un an pe care l-a descris drept unul „mai deosebit”. Anul 2026 marchează 85 de ani de la primele deportări, din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, și 80 de ani de la declanșarea, în 1946, a foametei din RSS Moldovenească.
Vagoanele cunoscute drept „Trenul durerii” au fost reinstalate în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, iar pentru prima dată un vagon a fost adus și la Bălți.
Potrivit ministrului, calendarul a fost modificat față de anii precedenți. Expoziția din capitală începe la data primelor deportări și se va încheia în jurul comemorării deportărilor din iulie 1949, urmând să rămână montată aproape o lună.
Expoziția este realizată cu sprijinul istoricului Igor Cașu și al Agenției Naționale a Arhivelor și va fi disponibilă în limbile română și engleză.
„Vă prezentăm informații verificate”, a precizat Jardan în platoul emisiunii „Bună Dimineața” de la Moldova 1.
O noutate a ediției din acest an este implicarea mai multor muzee regionale, cum ar fi cele de la Edineț și Hâncești, care au pus la dispoziție exponate din colecțiile lor, provenite de la persoane deportate.
În cadrul proiectului „Rama Albastră” au fost recuperate din arhive de familie fotografii valoroase.
Vagoanele din Piața Marii Adunări Naționale vor putea fi vizitate zilnic de la 09:00 până la 21:00, cu ghizi la fața locului, iar în weekenduri vor fi organizate programe culturale, discuții cu istorici, un spectacol de teatru, proiecții de filme istorice și, la final, o slujbă de pomenire a victimelor deportărilor și represiunilor staliniste.
La Bălți, „Trenul durerii” a fost amplasat pentru prima oară, în Piața Gării, în fața monumentului dedicat victimelor deportărilor.
„Am reușit să aducem un vagon în Piața Gării din Bălți, acolo unde a avut loc probabil una dintre cele mai mari (...) încărcări a oamenilor spre Siberia”, a spus ministrul, precizând că programul este similar celui din capitală ca durată.
Ministrul a confirmat că amplasarea vagonului la Bălți a generat nemulțumiri din partea unor locuitori. Reacțiile fac parte, în opinia sa, dintr-un „efort concertat, inclusiv extern” și a anticipat posibile „provocări”, invitând contestatarii totuși să viziteze expoziția.
Oficialul a legat tentativele de denaturare a istoriei deportărilor de ceea ce a numit „arsenalul războiului hibrid pe care Federația Rusă îl duce în Republica Moldova”. El a insistat că represiunile staliniste „nu au afectat doar populația băștinașă”, ci și populația bulgară, găgăuză, rusă și ucraineană, „în egală măsură, câteodată poate și mai mult”.
„Nu ține de etnie. (...) E un adevăr care trebuie discutat”, a adăugat Jardan, plasând memoria deportărilor în logica unei „culturi a memoriei” pe care a comparat-o cu cea din Polonia și din Statele Baltice.
CITIȚI ȘI:
