„Se transformă în băltoacă”: 30% dintre obiectivele acvatice sunt afectate de secare
Starea lacurilor din Republica Moldova continuă să reprezinte o provocare majoră, în contextul degradării infrastructurii hidrotehnice, al accentuării fenomenelor de secetă și al lipsei documentației tehnice pentru numeroase obiective acvatice. Subiectul a fost discutat pe platforma Comisiei parlamentare pentru Mediu, Climă și Tranziție Verde, cu participarea reprezentanților instituțiilor responsabile și a factorilor de decizie din domeniu.
Secretara de stat a Ministerului Mediului, Victoria Grații, a menționat că majoritatea lacurilor de acumulare dispun de infrastructură învechită, acestea fiind construite în perioada anilor ’40–’80 ai secolului trecut. Din cele peste 3.500 de baraje inventariate, mai puțin de 1.000 se află într-o stare bună, iar celelalte necesită intervenții parțiale sau lucrări de reabilitare capitală.
„În ceea ce privește aspectele de proprietate, la momentul actual doar 42 de lacuri de acumulare sunt confirmate ca fiind proprietate a statului și se află în gestiunea administrației naționale „Apele Moldovei”, a precizat secretara de stat în cadrul dezbaterilor din 25 iunie.
Autoritățile desfășoară lucrări de reabilitare la mai multe obiective strategice. Printre acestea se numără barajul Costești-Stânca, unde lucrările avansează într-un ritm mai rapid decât cel planificat.
„Sperăm ca, spre sfârșitul anului, lucrările să fie finalizate. Cu două săptămâni în urmă am efectuat o vizită pe șantier și, spre bucuria mea, am constatat că lucrările la Costești-Stânca arată mult mai bine comparativ cu situația de acum doi ani”, a afirmat secretara de stat.
O problemă semnalată este faptul că aproximativ 30% dintre obiectivele acvatice sunt afectate de procese active de secare.
„Analizele evidențiază reducerea volumului util al acestor obiective ca urmare a colmatării, a pierderilor sporite de apă prin evaporare, a diminuării alimentării naturale a cursurilor de apă și a creșterii frecvenței fenomenelor hidrologice extreme asociate schimbărilor climatice”, a subliniat Victoria Grații.
Pentru diminuarea impactului acestor fenomene, Guvernul a modificat, în 2025, regulile de exploatare a lacurilor, obligând proprietarii să coordoneze golirea acestora cu Administrația „Apele Moldovei” și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
Pe parcursul anului, în urma controalelor efectuate de Inspectoratul pentru Protecția Mediului, au fost aplicate amenzi în valoare de aproximativ 290.000 de lei. Printre cele mai frecvente abateri constatate se numără lipsa regulamentelor de exploatare, utilizarea apei fără autorizație și bararea ilegală a cursurilor de apă.
„Una dintre cauzele producerii inundațiilor este lipsa, la nivelul autorităților publice locale, a specialiștilor în domeniul protecției civile, funcții care au fost reduse în perioada anilor 2010–2012”, a declarat șeful Direcției generale prevenție din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Dumitru Vieru.
Potrivit specialistului, multe primării nu asigură curățarea albiilor râurilor aflate în gestiunea lor, în principal din cauza lipsei resurselor financiare.
Discuțiile au generat și critici din partea participanților. Unii dintre aceștia au remarcat că raportul prezentat nu conține suficiente detalii privind sursele de finanțare, lucrările concrete planificate și termenele de realizare, ceea ce creează impresia transferării responsabilității în totalitate către autoritățile locale.
O participantă a atras atenția asupra degradării accentuate a fluviului Nistru și asupra extinderii zonelor acoperite cu stufăriș, afirmând că acesta „se transformă într-o băltoacă”. Secretara de stat, Victoria Grații, a explicat că debitele reduse și lipsa viiturilor de primăvară afectează grav ecosistemul fluviului.
„Anul acesta, din păcate, nu am avut nici viitura de primăvară, când se înregistrau deversări de 600–800 de metri cubi pe secundă. De mai bine de jumătate de an, la Novodnestrovsk se înregistrează deversări de aproximativ 100 de metri cubi pe secundă”, a precizat oficiala.
Fostul ministru al Mediului, deputatul Sergiu Lazarencu, a apreciat progresele înregistrate în ultimii ani, însă a avertizat că efectele schimbărilor climatice impun adoptarea unor măsuri mai ferme. Acesta a sugerat necesitatea înăspririi sancțiunilor pentru proprietarii care nu respectă obligațiile legale și a propus crearea unui fond destinat intervențiilor în zonele de risc.
Larisa Novac, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru mediu, climă și tranziție verde, a propus, la rândul său, elaborarea unui registru electronic pentru valorificarea obiectivelor acvatice, la care să aibă acces Ministerul Mediului și alte instituții responsabile. Totodată, aceasta a sugerat identificarea unor surse externe de finanțare pentru dezvoltarea unui astfel de sistem, după modelul sprijinului oferit anterior pentru cartografierea obiectivelor acvatice din Republica Moldova.
CITIȚI ȘI:
