Republica Moldova are Guvern! Cabinetul Tofan a fost susținut cu votul a 53 deputați
Republica Moldova are Guvern. Cabinetul de miniștri a premierului desemnat Vasile Tofan a obținut votul a 53 de deputați.
Premierul desemnat Vasile Tofan cere astăzi, 21 iulie, votul de învestitură al Parlamentului pentru noul Guvern. Programul său de guvernare, intitulat „Economie europeană, stat eficient”, pune accent pe dezvoltarea unei economii europene, un stat mai eficient și un mediu de afaceri competitiv, prezentând totodată integrarea europeană drept principalul catalizator al reintegrării Republicii Moldova.
Renato Usatîi: „Sunteți ultimul candidat din partea guvernării”
Liderul fracțiunii „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a avertizat că, în cazul în care noul Guvern va eșua, iar premierul desemnat va fi schimbat, Republica Moldova ar putea ajunge la alegeri parlamentare anticipate.
„Sau dumneavoastră într-adevăr rupeți, în sensul bun al cuvântului, sau, când o să vrea ei (guvernarea) un alt «antrenor» după Anul Nou, eu vă promit că cetățenii Republicii Moldova, poporul, nu va mai permite să fie ales încă un prim-ministru după dumneavoastră. Nu mai merge niciun candidat, nici tehnocrat, nici creț, nici cu perucă, nici fără. Dumneavoastră sunteți ultimul candidat din partea guvernării. Dacă veți pleca, vă asigur că noi avem alegeri parlamentare anticipate. Așa că noi, ca opoziție, vă dăm o pasă și dumneavoastră deja vedeți cum jucați”, a declarat Usatîi.
Opoziția pune la îndoială capacitatea noului Executiv de a face schimbări
În luările de cuvânt, vicepreședintele Parlamentului, deputatul socialist Vlad Batrîncea, a cerut noului Executiv să demonstreze prin fapte că este capabil să restabilească ordinea în întreprinderile de stat și să combată corupția. Totodată, deputatul și-a exprimat scepticismul privind capacitatea acestuia de a implementa schimbările promise, în condițiile în care actualul sistem administrativ și componența ministerelor rămân practic neschimbate.
„Nu credem că sistemul vă va permite să realizați ceea ce ați declarat astăzi și nici că veți avea independența necesară în acțiune. Sperăm însă că măcar o parte din angajamentele asumate vor fi transpuse în acțiuni concrete și că cetățenii vor vedea că dreptatea în Republica Moldova încă există”, a declarat Vlad Batrîncea.
Vasile Tofan, determinat să promoveze privatizarea activelor nefolosite: „Nu mai tolerez să văd ruinele astea”
Deputații din plen au reacționat cu aplauze la declarațiile premierului desemnat, care a spus că nu mai tolerează ca bunurile statului să rămână „ruine” sub administrarea autorităților. Vasile Tofan a anunțat că susține vânzarea transparentă a imobilelor neutilizate, prin licitații publice, pentru a aduce venituri la buget.
Declarația a fost făcută ca răspuns la întrebarea dacă Guvernul va stabili, înainte de orice proces de privatizare a bunurilor imobile ale statului, o metodologie transparentă care să arate când interesul public impune păstrarea, reutilizarea sau înstrăinarea unui activ aflat în proprietatea statului.
„Cred că va fi una din bătăliile pe care trebuie să le dăm și cred că o să fie destul de multă critică publică: una de bună-credință, alta o să fie manipulatorie, pentru că sunt oameni care nu-și doresc să facă curățenie în acest domeniu”, a menționat Tofan.
Candidatul a subliniat că există „zeci de mii, sute de mii” de metri pătrați de spații deținute de stat, care sunt gestionate defectuos, iar în unele cazuri au loc abuzuri. În opinia sa, statul nu este un bun administrator. Premierul desemnat a propus utilizarea licitațiilor olandeze pentru unele active, cu prețuri inițial ridicate, care să scadă gradual, astfel încât piața să stabilească valoarea de vânzare și să fie asigurată transparența procedurii.
Vasile Tofan a spus că Guvernul are de ales între a vinde trei „ruine”, la prețuri corecte, unor antreprenori care să le valorifice, sau a majora Taxa pe Valoarea Adăugată la medicamente de la 8% la 20%.
„E puțin falsă dihotomia asta pe care o propun eu, dar eu vreau să vedeți felul în care gândesc eu: eu nu mai tolerez să văd ruinele astea în Chișinău, în alte orașe și să pretindem că stă APP ca cloșca pe ele, stă statul ca cloșca și le ține și nu le dă la nimeni. Eu cred că asta este un abuz al bunului public”, a insistat Vasile Tofan.
În opinia sa, un imobil lăsat în paragină timp de 30 de ani nu mai reprezintă un bun al poporului, ci „un abuz” împotriva acestuia.
„Și eu vreau să spun că eu o să fiu foarte determinat și nu mă tem! Eu nu mă tem de CNA, nu mă tem de SIS, nu mă tem de nimeni! Poate să spună toată lumea că eu vin acolo să abuzez și să vând proprietatea publică. Eu nu mă tem! O să fac asta transparent, asta o să aducă bani mulți la buget și atunci lumea o să spună: «Am încredere și mulțumesc că tu ai fost primul care ai avut curajul să faci asta, să vinzi toate ruinele astea odată și să aduci bani la stat»”, a mai spus Vasile Tofan.
Peste 35% energie regenerabilă și dobânzi compensate pentru proiecte în sectorul rezidențial
Programul noului Executiv stabilește o cotă de peste 35% de energie din surse regenerabile și cel puțin 1200 MWh de capacități de stocare în baterii până în 2028. Întrebat cum va atrage Guvernul investițiile necesare, premierul desemnat a menționat că este un subiect de importanță maximă și i-a solicitat ministrului în exercițiu al Energiei să ofere detalii despre obiectivele stabilite.
Dorin Junghietu a amintit inițiativa legislativă promovată recent privind eliminarea taxelor de import pentru sistemele de stocare și pentru centralele eoliene în următorii doi ani, până în 2028.
„Acest obiectiv inclus în programul de guvernare este aliniat cu acea facilitate financiară pentru investitorii locali și internaționali care participă la piață. Este important ca aceste investiții să vină din sectorul privat”, a subliniat ministrul.
În ceea ce privește proiectele de eficiență energetică, Dorin Junghietu a menționat includerea pe ordinea de zi a uneia dintre următoarele ședințe de Guvern a unui proiect de hotărâre prin care Centrul Național de Energie Durabilă va oferi garanții financiare pentru contractarea de către APL a împrumuturilor de la băncile comerciale, în vederea implementării inițiativelor.
„Pe lângă acest lucru, orice dobândă care va depăși 5% va fi acoperită, la fel, pentru asociația care va aplica la acel proiect din Fondul de eficiență energetică în sectorul rezidențial”, a precizat ministrul.
„Scopul acestui Guvern este să aducem R. Moldova în UE”
Vasile Tofan, care ar urma să devină al 19-lea premier al Republicii Moldova, își conturează stilul de guvernare prin trei principii: colaborare, învățarea din greșeli și dialog. În fața deputaților, acesta a pledat pentru depășirea disputelor politice și identificarea unor soluții comune pentru problemele cu care se confruntă Republica Moldova.
„Și aici contează mult inclusiv opoziția, societatea civilă și alții, ca să fim direcți și să înțelegem că, uite, noi putem să continuăm să ne complacem și să facem jocuri politice, dar cred că este timpul să punem mâna, să punem degetul pe multele răni pe care le are țara noastră. Și ele sunt tare multe. Iar întrebările sunt cu adevărat complicate și eu îmi doresc mult să lucrăm împreună ca să le rezolvăm”, a declarat candidatul la funcția de premier.
El a menționat că obiectivul acestui Guvern este integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Vicepremiera în exercițiu pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a evidențiat în acest context prioritățile pentru fereastra de oportunitate deschisă în următoarele șase luni de președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene.
„În primul rând, să avansăm cu deschiderea celor patru grupuri de capitole rămase și aici avem susținerea colegilor din Dublin pentru acest lucru. În al doilea rând, ne propunem să avansăm semnificativ în realizarea criteriilor de referință intermediare, deci acestea sunt acele jaloane care să ne permită să trecem deja la etapa de închidere preliminară a anumitor capitole de negocieri”, a subliniat Gherasimov.
Vicepremiera a mai spus că în luna noiembrie va fi publicat următorul pachet de extindere, iar Republica Moldova, care a demonstrat un progres enorm, contează pe o evaluare foarte bună din partea Comisiei Europene.
Un nou concept de reformă fiscală: Încurajarea muncii prin reducerea poverii fiscale
Guvernul propus de Vasile Tofan pregătește un nou concept de reformă fiscală, care urmează să fie prezentat în curând pentru consultări publice. Potrivit premierului desemnat, reforma va avea drept obiectiv încurajarea muncii și a investițiilor prin reducerea poverii fiscale.
„Vrem să o publicăm cât mai repede pentru consultări și inclusiv să învățăm din greșelile precedentei inițiative. Cred că s-au făcut și greșeli atunci, pe lângă faptul că a venit într-un moment foarte prost, cu toată istoria de la Moldatsa”, a remarcat candidatul, răspunzând la o întrebare legată de fiscalitate.
Vasile Tofan a promis o impozitare mai redusă a muncii, în primul rând, și a investițiilor. Totodată, el a menționat că vor fi necesare măsuri compensatorii pentru menținerea echilibrului bugetar, oferind drept exemplu o posibilă majorare a taxării viciilor, categorie în care personal ar include și jocurile de noroc.
Premierul desemnat a mai spus că este necesară revizuirea salariului minim pe economie, inclusiv pentru „a scoate din umbră” persoanele care achită impozite mai mici sau nu plătesc deloc taxe.
Diaspora, văzută ca parte a „capitalului local”
Vasile Tofan afirmă că percepe diaspora ca făcând parte din „capitalul local” și că, înainte de a se concentra asupra investitorilor străini, va acorda prioritate oamenilor care au deja o legătură cu Republica Moldova.
„Cred că anumite decizii pe care le-am luat noi nu au fost întru totul, știți, chibzuite. De exemplu, în încercarea de a-i prinde pe cei 0.1% oameni răi și tot felul de șarlatani care au încercat să ne influențeze alegerile, tot felul de criminali, i-am penalizat pe mulți moldoveni de bună-credință, inclusiv din diasporă, care vor să vină acasă, să depună acolo 10.000 de euro, iar băncile îi înnebunesc cu tot felul de hârtii. Și eu înțeleg că trebuie găsită balanța aici, între combaterea spălării banilor, reglementările Băncii Naționale și reglementările externe”, a exemplificat Tofan.
Premierul desemnat spune că una dintre prioritățile sale va fi reducerea presiunii birocratice legate de justificarea provenienței banilor.
„Trebuie să lucrăm cu regulatorul, trebuie să lucrăm cu Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și să ușurăm puțin viața oamenilor din diasporă, ca să vină și să poată declara cei 10.000–15.000 de euro ai lor. Și, când îi aduni pe toți, este deja o sumă destul de mare pentru investiții în economia noastră și tare avem nevoie de acești bani”, a estimat candidatul la funcția de premier.
Sportul, între prioritățile noului Guvern. Vasile Tofan i-a promis fiului că vor traversa Bosforul înot
Vasile Tofan, campion la șah și pasionat de înot, a declarat, răspunzând unei întrebări privind investițiile în sport, că înainte de a accepta desemnarea în funcția de prim-ministru intenționa să traverseze înot Bosforul alături de fiul său.
„Sunt într-o, cum să vă spun, dificultate părintească, pentru că el nu poate înota fără mine și eu i-am promis fiului că sunt cu el pe 23 august. Deci trebuie să vedem cum rezolvăm întrebarea aceasta. Dar vreau să spun că sunt înotător și, la nivel de instincte personale și reflexe personale, evident că sportul va fi important. Mă bucur că am ales un ministru al Culturii de la care aștept, în primul rând, să fie un manager”, a menționat Vasile Tofan.
El a precizat că experiența lui Dan Suruceanu în calitate de administrator al complexului Arena Chișinău este relevantă pentru funcția de ministru.
„Mulți critici o să vă atenționeze asupra pierderilor de la Arena Chișinău, dar trebuie să înțelegem că aceste pierderi sunt generate de faptul că avem un credit de 3.7 milioane de euro, care este plătit an de an și mai avem, cred, încă vreo 10 ani să-l plătim. Dar, la nivel operațional, Arena Chișinău a ieșit pe profit și eu cred că este o realizare”, a punctat premierul desemnat.
La rândul său, Dan Suruceanu, unul dintre noii miniștri din Guvern, a declarat că interesul pentru sport este în creștere, inclusiv datorită activității Arena Chișinău, care în ultimii trei ani a găzduit șapte campionate, dintre care unul mondial, în premieră. Totodată, în 2027, complexul va găzdui încă un campionat mondial, cel de judo pentru cadeți.
„Perspectivele sunt foarte bune. Știu deja că sunt planuri pentru construirea unei arene de atletism, tot în perimetrul Arena Chișinău, o arenă dedicată exclusiv sportului. Și acesta este un fapt foarte, foarte îmbucurător”, a spus Dan Suruceanu.
Dan Perciun, ministrul în exercițiu al Educației, a amintit soluția prin care o parte din veniturile provenite din transferurile efectuate de Loteria Națională sunt direcționate către dezvoltarea infrastructurii sportive și culturale din țară.
„A fost o polemică care a durat ceva timp, dar, într-un final, avem acest angajament comun și, inclusiv în acest an, deja planificăm să investim în jur de 70 de milioane de lei pentru școlile sportive din țara noastră. În al doilea rând, și în Programul de dezvoltare a sportului 2030 avem un angajament să contractăm în jur de 20 de milioane de euro din Planul de Creștere pentru infrastructura sportivă și suntem în discuții, la această etapă, cu Banca Europeană pentru Investiții pentru a porni acest proiect investițional”, a declarat Dan Perciun.
Mandat până în 2029 și compromisuri fără „compromisuri cu conștiința”
Vasile Tofan a declarat în fața deputaților că este hotărât să își exercite mandatul până la final, în septembrie 2029. Întrebat cum va proceda în situația în care opiniile sale vor fi diferite de cele ale partidului care l-a desemnat, premierul desemnat a comparat politica moldovenească cu activitatea dintr-o mare corporație, spunând că experiența acumulată la Philips l-a învățat că „dreptatea întotdeauna merge cu capul spart”.
El a mai spus că mizează pe „o atitudine asumată, responsabilă”, deoarece își dorește să livreze rezultate, și că este conștient că uneori va trebui să accepte compromisuri, însă nu „compromisuri cu conștiința”.
„Vreau să vă asigur că sunt o persoană care va încerca să găsească soluții și să livreze rezultate. Și poate nu pe toate o să le reușesc dintr-odată. Poate, pe alocuri, va trebui să înghit și să spun că, ok, nu este decizia în care aș fi crezut eu, dar este decizia care are suport și poate mergem mai departe așa, iar bătălia aceasta o las”, a subliniat premierul desemnat.
Candidatul a insistat că rezultatele sunt cele care contează.
„Vreau să am rezultate, nu neapărat vreau să am întotdeauna dreptate. Pentru că cei care cred că au întotdeauna dreptate nu cred că sunt buni pentru funcții publice”, a conchis acesta.
Cel mai dificil portofoliu din Guvern
Vasile Tofan consideră că Agricultura va fi cel mai dificil portofoliu din noul Guvern, „pentru că provocările sunt cele mai mari”, a declarat premierul desemnat în plenul Parlamentului.
Candidatul a precizat că, spre deosebire de percepția publică, se consideră „mai degrabă agricultor decât bancher”, făcând referire la experiența sa de 15 ani în domeniul vinificației, într-un grup care gestionează peste 2.000 de hectare și are mai mult de 1.000 de angajați.
„Înțeleg durerea și revolta agricultorilor când ajung, știți, să meargă și să blocheze vămile pentru că nu mai știu ce să facă. La nivel uman o înțeleg. În același timp, noi nu avem resurse nelimitate și, dacă vom continua să ardem banii compensând doar pierderile, mi-e frică că nici această problemă nu vom reuși să o rezolvăm în mod structural”, a afirmat candidatul la funcția de premier.
El a mai spus că schimbarea nu poate veni peste noapte și că este nevoie de reforme structurale și investiții în irigații, adaptare la schimbările climatice, testarea unor culturi noi și retehnologizare.
„Gradual, să-i facem pe agricultorii noștri mai rezistenți la noua realitate”, a punctat Vasile Tofan, îndemnând reprezentanții sectorului să se implice în identificarea celor mai bune soluții.
Radu Musteață, propus pentru funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare și unul dintre cei patru miniștri noi din Guvern, a subliniat că portofoliul pe care urmează să îl preia este unul important și, totodată, plin de provocări.
„În calitatea mea de viitor ministru al Agriculturii, vreau să-mi dedic toată experiența și motivația astfel încât să ajut sistemul agricol din Republica Moldova să fie reorganizat și fortificat, iar aici avem nevoie, în primul rând, de instituții puternice. Cunosc problema de la firul ierbii, fiindcă, în calitatea mea de director general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, o bună parte din activitate am colaborat cu agenții economici, inclusiv cu asociațiile de profil, și, respectiv, pentru a identifica resursele necesare pentru a fortifica instituțiile, cred că este nevoie de o comunicare inclusiv cu asociațiile”, a declarat candidatul.
El a mai spus că este necesară consolidarea instituțiilor, astfel încât acestea să fie capabile să acceseze fondurile de preaderare, evidențiind în acest context necesitatea promovării unui sistem digitalizat. O altă prioritate va fi simplificarea procedurilor administrative, în special pentru micii producători locali.
Radu Musteață a declarat că statul trebuie să creeze condiții de activitate mai simple, bazate pe evaluarea riscurilor, astfel încât controalele să vizeze în principal produsele cu risc ridicat. De asemenea, autoritățile trebuie să meargă mai departe și să poarte discuții inclusiv cu producătorii casnici, deoarece promovarea produselor autohtone începe prin crearea unor condiții favorabile de comercializare pentru agenții economici din Republica Moldova.
„Voi fi un ministru care va fi partenerul agenților economici, al operatorilor din domeniul alimentar, astfel încât să soluționăm problemele care există, din păcate, an de an”, și-a asumat Radu Musteață.
Mai multe puncte de control comun cu România
Întrebat despre intervențiile Executivului pentru securizarea frontierelor, Vasile Tofan a declarat că fortificarea controlului la frontieră este un angajament care rezultă inclusiv din procesul de integrare europeană. El a subliniat că este important ca banii publici să fie cheltuiți responsabil, iar o soluție în acest sens ar fi extinderea punctelor de control comun.
„Să ajungem la formula aceasta, ca să combinăm posturi comune cu partenerii noștri de peste Prut, în primul rând. Avem o experiență bună cu Ucraina, unde în mai multe puncte de frontieră au loc controale combinate. Eu, care călătoream practic în fiecare săptămână în Ucraina, întotdeauna pe la Palanca, observ beneficiul unui punct de control combinat la hotar. Acum trebuie ca diplomația noastră, dar nu ține doar de Ministerul de Externe, eu cred că ține și de Biroul Prim-ministrului, să facem acest efort ca, inclusiv cu România, să avem mai multe puncte de control combinat”, a sugerat candidatul.
În opinia sa, această măsură ar simplifica trecerea frontierei. Timpul îndelungat petrecut la graniță reprezintă o provocare, în special în perioada verii, pentru familiile care călătoresc cu copii mici sau cu animale de companie.
„Va fi o prioritate și vă promit că din partea noastră vom face eforturi ca să împingem totuși carul ăsta cu controalele combinate la vamă”, s-a angajat premierul desemnat.
Aeroportul Mărculești, hub multimodal
Premierul desemnat pledează pentru o abordare mai practică în atragerea investițiilor și susține că Guvernul trebuie să renunțe la strategiile abstracte și să discute direct cu antreprenorii. Acesta a declarat că își dorește să identifice investitori care să valorifice infrastructura existentă, inclusiv Aeroportul Mărculești, despre care a fost întrebat în plenul Parlamentului.
În acest context, Vasile Tofan a oferit exemplul unuia dintre fondatorii companiei Nova Poshta, o companie de mari dimensiuni, care își gestionează traficul asiatic prin hub-ul aeroportului din Budapesta. Potrivit lui Tofan, acesta este originar din Republica Moldova, fiind născut la Chișinău, și are o legătură specială cu țara de origine.
„Eu vreau să mă uit la oameni reali, care sunt lângă noi, care poate au anumite conexiuni culturale, și vreau să am curajul să-i sun și să spun: «Domnule Popereșniuk» – așa îl cheamă – «dumneavoastră aveți hub-ul acela la Budapesta. De ce nu veniți în Moldova, o țară mai aproape de Ucraina, prietenoasă cu Ucraina? Avem aeroportul de la Mărculești, investițiile vi le asumați dumneavoastră, noi tratăm lucrurile fiscal și, mă rog, regulatoriu într-o manieră responsabilă și, dacă vreți să investiți aici, în patria dumneavoastră istorică, atunci noi vrem să vă încurajăm să o faceți!»”, a specificat candidatul.
Referindu-se la investițiile în Aeroportul Internațional Mărculești, vicepremierul în exercițiu Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a subliniat că până cel târziu vineri, 24 iulie, urmează să fie finalizat actul de predare-primire a bunurilor, în baza legii adoptate anterior de Parlament, care prevede transferul Aeroportului Mărculești în administrarea întreprinderii de stat „Aeroportul Internațional Chișinău”. Ulterior, întreprinderea va include aeroportul în masterplanul său pentru următoarea etapă de dezvoltare.
„În baza acestui masterplan vor fi făcute investițiile din partea Aeroportului din Chișinău în dezvoltarea noului său aerodrom din localitatea Mărculești. Și da, în același context, noi vom dezvolta calea ferată care este astăzi abandonată și vom interconecta aeroportul din Mărculești ca un veritabil hub multimodal cu căile ferate. Noi am inclus în Planul de Creștere inclusiv drumul care trece pe alături, cu patru benzi, pentru a fi reconstituit. Abordările noastre sunt sistemice”, a declarat Vladimir Bolea.
„În sfârșit, am început să facem curățenie în justiție”
Criticat de opoziție pentru faptul că a păstrat în mare parte neschimbată componența guvernamentală, deși a recunoscut în plen existența mai multor provocări, inclusiv pierderea încrederii mediului de afaceri, Vasile Tofan a spus că problemele menționate nu anulează progresele înregistrate.
„Eu cred că această guvernare are cu ce se mândri. Da, unele lucruri nu au fost reușite. Dar eu nu pot să nu apreciez faptul că am făcut un salt gigantic, inimaginabil, acum câțiva ani, în ceea ce ține de apropierea noastră de UE și că avem acum șansa reală să ajungem acolo. Nu pot să nu recunosc faptul că în infrastructură s-au făcut progrese foarte mari și astăzi, dacă merg la sud, merg pe un drum mult mai bun decât mergeam acum cinci ani”, a exemplificat premierul desemnat.
Vasile Tofan a remarcat, totodată, progresele din domeniul justiției și recuperarea activelor statului gestionate defectuos.
„Nu pot să nu recunosc faptul că, de exemplu, aeroportul nu aparține unor mafioți, unor bandiți în țara asta, dar aeroportul aparține statului, plătește bani la buget și are venituri record. Nu pot să nu recunosc că în această țară, în sfârșit, am început să facem curățenie în justiție și tot felul de nemernici pe care îi știu pe nume și care dominau justiția de până acum, câte puțin sunt epurați de acolo”, a specificat candidatul.
El a constatat că au fost realizate mai multe progrese, iar Executivul și-a stabilit și mai multe obiective în această direcție pentru anii următori.
Amalgamarea voluntară, termenul-limită rămâne 31 iulie
Referindu-se la reforma administrației publice locale, Vasile Tofan a recunoscut că, deși a fost critic față de inițiativa propusă de Executivul anterior, trebuie apreciat curajul de a lansa o reformă atât de nepopulară și complicată, a cărei necesitate a fost evitată de toate guvernele de până acum.
„Trebuie să ai curaj să reduci numărul primăriilor de la 900, care-i cel mai fragmentat sistem din Europa, și să aduci mai multă chibzuință în cheltuirea banului public. Oamenii noștri vor ca banul public să fie cheltuit mai bine. Atunci, dacă insistăm pe faptul că puținii bani pe care îi avem să-i cheltuim mai bine, trebuie să începem inclusiv de la instituțiile statului, la toate trei niveluri: și la nivel central, și la nivel raional, și la nivel local. De asta, recunosc, mi-aș fi dorit o reformă chiar și mai ambițioasă decât se discută acum, dar apreciez încă o dată curajul guvernării de a începe această reformă atât de greoaie”, a spus premierul desemnat.
Vasile Tofan a mai declarat că, în opinia sa, în situația Republicii Moldova, nivelul doi al administrației publice nu este necesar, referindu-se la structurile raionale.
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, care coordonează această inițiativă, a recunoscut existența unor tensiuni legate de schimbările promovate și de termenul-limită pentru amalgamarea voluntară, care expiră la 31 iulie.
„În 2027 vom avea alegeri locale generale. Noi trebuie să aprobăm în Parlament pachetul de legi și noua structură teritorial-administrativă în această toamnă și prin aceasta se justifică acest termen. Autoritățile publice locale care vor iniția procesul de amalgamare după 31 iulie nu se vor încadra în acest termen. Simplu. De aceea, încă o dată reiterăm, încurajăm toți aleșii locali să finalizeze aceste proceduri. La ziua de azi avem peste 1.000 de decizii, 70% din primăriile din țară sunt antrenate în acest proces, în această săptămână avem 50 de primării care finalizează procesul de consolidare și amalgamare”, a precizat Alexei Buzu.
Premierul care va da telefoane antreprenorilor
Întrebat în plen care vor fi primii pași ai Guvernului pentru atragerea investițiilor care să contribuie la creșterea salariilor, candidatul la funcția de premier a subliniat necesitatea restabilirii optimismului în rândul antreprenorilor care au ales deja să investească în Republica Moldova.
„Prioritatea inițială trebuie să fie capitalul local, oamenii care sunt deja aici, care au ales Republica Moldova și care trebuie ajutați să crească aici. Doi: nu este suficient să contăm doar pe capitalul local, trebuie să aducem și noi investitori. Într-adevăr, vorbesc limba acestor investitori. Am de gând ca, în fiecare săptămână, să aloc o bună parte din timp pentru a suna întreprinderi. Uite, atât de simplu: să iau telefonul și să-i sun. Pentru că, atunci când sună prim-ministrul unei țări, oamenii răspund la telefon, deoarece respectă rolul și respectă țara”, a răspuns Vasile Tofan, care își dorește să fie „un deschizător de porți”.
El a adăugat că intenționează să se implice personal pentru a convinge investitorii să vină în Republica Moldova. Tofan a menționat că autoritățile trebuie să le explice investitorilor oportunitățile oferite de piața locală și modul în care aceștia își pot crește randamentul investițiilor, subliniind că deciziile lor sunt determinate în primul rând de perspectivele economice, nu de argumente patriotice.
Mai multe exporturi, digitalizare și reducerea poverii administrative
Premierul desemnat a remarcat, în fața deputaților, că Republica Moldova importă de aproape trei ori mai mult decât exportă. Investițiile publice reprezintă mai puțin de un procent din Produsul Intern Brut, iar în primul trimestru economia a crescut cu doar 0.4%.
„Aceste cifre vin peste probleme structurale pe care nu le mai putem amâna: o piață internă mică, o populație în scădere, deficit de forță de muncă, capital insuficient, o agricultură vulnerabilă la secetă și o economie care exportă prea multă materie primă și prea puține produse cu valoare adăugată”, a remarcat candidatul.
El a spus că motoarele tradiționale ale economiei – agricultura tradițională, producția de cablaje și exporturile spre est – nu mai pot susține, de sine stătător, creșterea economică, iar domeniile noi, precum tehnologiile, serviciile, procesarea agroalimentară, energia, turismul și industriile creative, deocamdată funcționează la capacități reduse și sunt insuficient finanțate.
„Prioritatea de pornire a acestui Guvern este să readucă încrederea, energia și inițiativa în economie, nu prin discursuri optimiste, ci prin decizii care le arată oamenilor că merită să investească, să muncească și să construiască aici”, a spus candidatul.
Potrivit lui Tofan, rolul Guvernului este să asigure reguli stabile, protejarea proprietății, infrastructură, concurență corectă și acces la piețe.
„Ambiția noastră este ca Republica Moldova să devină cea mai prietenoasă țară europeană pentru antreprenori. Da, sună ambițios, dar aceasta este ambiția noastră. Această ambiție nu se măsoară printr-un slogan, ci prin numărul de zile necesare pentru a deschide și extinde o afacere, prin costul conformării, numărul de raportări, timpul petrecut la vamă și predictibilitatea controalelor”, a afirmat Vasile Tofan.
El a precizat că, până în 2028, interacțiunile fiscale și vamale prioritare trebuie să devină digitale. Digitalizarea serviciilor va fi evaluată prin experiența utilizatorului, nu prin numărul de platforme lansate. Până în 2029, zece dintre cele mai importante evenimente de viață și de afaceri ar urma să fie digitalizate complet, de la depunerea cererii până la luarea deciziei. Executivul își propune, de asemenea, să schimbe modul în care sunt efectuate controalele.
„O întreprindere care lucrează corect nu trebuie controlată repetat doar pentru că este vizibilă și ușor de găsit, în timp ce activitățile cu risc ridicat rămân în afara atenției. Și vreau să spun un lucru foarte clar: într-un litigiu fiscal obișnuit, statul nu trebuie să vină cu mascați la 6 dimineața peste un antreprenor, în fața copiilor și a familiei sale”, a spus premierul desemnat.
Un alt obiectiv stabilit este creșterea exporturilor de produse și servicii tehnologice de la aproximativ un miliard de euro la două miliarde de euro până în 2029. Cel puțin 10 companii locale ar urma să fie pregătite pentru listarea la bursă, iar autoritățile intenționează să creeze instrumente prin care economiile diasporei să poată finanța companii și proiecte productive din Republica Moldova.
„Piața noastră internă este mică. Tocmai de aceea, o companie construită aici trebuie să poată ajunge rapid pe piața europeană. Accesul juridic la piața unică nu este suficient, o înțelegem cu toții. Un producător trebuie să poată testa și certifica în Moldova, la un cost rezonabil, că produsul său respectă standardele europene. Vom investi în laboratoare, certificare și infrastructura calității, vom digitaliza serviciile vamale și vom reduce costurile pentru operatorii care respectă regulile”, a adăugat candidatul.
Guvernul și-a propus ca, până în 2029, să reducă deficitul bugetar raportat la PIB cu cel puțin două puncte procentuale față de nivelul din acest an. Încasările fiscale raportate la PIB ar urma, de asemenea, să crească cu cel puțin două puncte procentuale.
„Fiecare leu cheltuit pentru o structură care dublează funcția alteia este un leu care nu ajunge într-o școală, într-un serviciu medical, într-un drum sau într-un serviciu social”, a punctat Tofan.
Vasile Tofan: „Sunt hotărât să mă bat pentru o economie mai puternică, pentru un stat mai eficient și pentru o viață mai bună”
Premierul desemnat Vasile Tofan a declarat în plenul Parlamentului că programul pe care îl propune nu este „o strategie de sertar sau o lucrare academică cu idei frumoase”, ci pornește de la o întrebare simplă: „Putem construi Republica Moldova ca pe o țară în care tinerii vor să trăiască, să-și crească copiii și să investească, sau ne mulțumim să pierdem în continuare oameni și oportunități?”.
Potrivit candidatului, răspunsul depinde de fiecare dintre noi. El a mai spus că planul propus pornește de la „o diagnoză fără ocolișuri” și sugerează decizii care nu mai pot fi amânate.
„Orice întârziere are un cost real. În fiecare zi, încă un tânăr poate decide să construiască viața în altă parte, în altă țară, iar încă un investitor poate alege o altă piață. Timpul pierdut ne costă pe toți viitorul. Problemele sunt multe și grele, sunt chiar copleșitoare, dar nu sunt de nedepășit. Am un plan pentru această țară și sunt hotărât să mă bat pentru o economie mai puternică, pentru un stat mai eficient și pentru o viață mai bună pentru oameni”, a afirmat Vasile Tofan.
Candidatul a declarat că noul Guvern se confruntă cu o listă lungă de provocări, printre care a menționat un deficit bugetar de aproximativ 20 de miliarde de lei. Potrivit premierului desemnat, în ultimii cinci ani cheltuielile statului au crescut de la 49 la 92 de miliarde de lei, în timp ce investițiile nu au avut un ritm similar de creștere.
Tofan a explicat că multiplele crize au determinat majorarea cheltuielilor pentru protecție social. În opinia sa, aceste măsuri au fost necesare, însă nu au generat creștere economică. Sistemul de pensii și asigurări sociale rămâne dependent de bugetul de stat. Candidatul a avertizat că situația se va agrava dacă nu vor fi găsite soluții pentru îmbunătățirea raportului dintre numărul de angajați și cel al pensionarilor, care în prezent este de aproximativ 1.1 angajați la un pensionar.
Socialiștii nu votează Guvernul
Vicepreședintele Parlamentului, deputatul socialist Vlad Batrîncea, a declarat că, deși premierul desemnat Vasile Tofan și-a asumat reducerea cheltuielilor administrative și a numărului de funcționari, noul Cabinet păstrează aceeași structură, cu 14 ministere. În opinia sa, menținerea unui Executiv cu cinci viceprim-miniștri este excesivă.
„Am avut o speranță modestă că dânsul va reduce numărul de ministere și va veni cu anumite optimizări, dat fiind faptul că avem mai puțini cetățeni, o situație de criză și un deficit bugetar de proporții. În această situație, nu a avut curaj să reducă cheltuielile administrative, numărul funcționarilor și al miniștrilor. Sunt în continuare cinci vicepremieri și așa mai departe. Nu vedem mari schimbări în cadrul Cabinetului de miniștri”, a declarat Vlad Batrîncea înaintea ședinței Parlamentului.
Referindu-se la programul de guvernare, deputatul socialist l-a calificat drept „o beletristică destul de calitativă”, dar a spus că acesta nu conține elemente care să impresioneze.
„Este al patrulea Guvern al Partidului Acțiune și Solidaritate. Noi nu avem încredere în ceea ce au realizat în ultimii cinci ani, credem că trebuie să plece și avem nevoie de alegeri”, a conchis Vlad Batrîncea, confirmând că socialiștii nu vor susține prin vot noul Guvern.
Chicu: Program bine structurat, dar cu obiective insuficient de ambițioase
Fostul premier Ion Chicu, deputat în fracțiunea „Alternativa”, a lăudat programul de guvernare propus de Vasile Tofan, menționând că acesta este bine structurat. Totuși, în opinia sa, obiectivele stabilite nu sunt suficient de ambițioase.
„Se vede că s-a depus efort, logică, gândire. Vorbesc atât despre structură, cât și despre abordare. Am observat inclusiv indicatori de performanță pe care și-i propune acest Guvern. Nu pot fi însă foarte încântat de nivelul de ambiție”, a declarat Chicu înainte de ședința Parlamentului.
El a făcut referire, în acest context, la obiectivul privind majorarea salariului minim, care ar urma să ajungă la 10.000 de lei până în 2030.
„Încercați dumneavoastră să vedeți cam ce creștere reală a salariului, luând în considerare inflația, se aplică. Este, deci, un indicator fără prea multă ambiție. Nu se întrevede un efort al acestui nou Guvern de a îmbunătăți viața oamenilor care muncesc, deși în program sunt multe referiri la muncă, la creștere economică și așa mai departe”, a declarat deputatul.
14 ministere și două funcții de vicepremier fără portofoliu
Programul de guvernare, lista miniștrilor și structura ministerelor propuse de Vasile Tofan au primit avizul Comisiei juridice, numiri și imunități, înainte de ședința plenară a Parlamentului.
Comisia a constatat că toți candidații propuși pentru funcțiile de miniștri îndeplinesc criteriile de profesionalism și integritate, în baza actelor emise de Centrul Național Anticorupție.
Premierul desemnat propune menținerea structurii actuale a Executivului, cu 14 ministere, identice cu cele din Cabinetul precedent. Totodată, sunt păstrate funcțiile de viceprim-ministru pentru Integrare Europeană și viceprim-ministru pentru Reintegrare, ambele fără portofoliu.
În cadrul ședinței, deputatul neafiliat Vasile Tarlev a propus includerea cuvântului „Industrie” în denumirea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.
„Noi trebuie să industrializăm țara și dumneavoastră știți foarte bine, nu mai rău ca mine. În fața investitorilor contează prioritățile Guvernului. Și dacă nu este scris că tindem spre această prioritate, vor ocoli și industrializarea”, a afirmat Tarlev.
Vasile Tofan a declarat că este de acord că denumirile instituțiilor au importanță, însă a subliniat că unul dintre obiectivele noului Guvern este reducerea risipei de bani publici. Potrivit acestuia, orice modificare a denumirii unui minister implică cheltuieli administrative suplimentare.
„Chiar și schimbarea unui singur cuvânt înseamnă schimbarea ștampilelor, a foilor cu antet și a multor altor documente”, a explicat candidatul, subliniind că nu aceasta este cea mai mare prioritate în prezent.
Totodată, premierul desemnat a evidențiat că, în primele cinci luni ale anului, producția industrială a crescut cu 7%.
„Îmi propun să mă concentrez, în primul rând, pe accelerarea acestei creșteri și mai puțin pe semantica denumirii ministerului. Vă înțeleg argumentul și sunt de acord că semantica contează, însă, în acest caz, ar însemna o risipă suplimentară pe care cetățenii nu și-o doresc”, a declarat Vasile Tofan.
Cinci priorități ale Guvernului Tofan
Programul de guvernare propus de Vasile Tofan are 147 de pagini și stabilește direcțiile de activitate ale viitorului Cabinet până în 2029. Documentul este structurat în jurul a cinci priorități majore, cu accent pe dezvoltarea economică, integrarea europeană și modernizarea statului.
Relansarea creșterii economice
Guvernul își propune stimularea antreprenoriatului, atragerea investițiilor și creșterea exporturilor, printr-un sistem fiscal simplificat, care să încurajeze munca și investițiile.
Accelerarea aderării la Uniunea Europeană
Executivul își propune pregătirea semnării Tratatului de aderare până la sfârșitul anului 2028, prin deschiderea tuturor celor șase clustere de negociere în 2026.
Un stat eficient, digital și responsabil
Programul prevede eliminarea suprapunerilor de competențe și consolidarea domeniilor esențiale. Totodată, sistemul de salarizare din sectorul public ar urma să devină transparent și echitabil, fără remunerații excesive, sporuri netransparente sau excepții nejustificate.
Securitate, justiție și pace
Guvernul promite modernizarea capacităților de apărare prin investiții multianuale în apărarea aeriană și antidronă, protecția cibernetică, mobilizare, protecție civilă și dezvoltarea unui sistem național de avertizare publică.
Creșterea calității vieții și consolidarea coeziunii sociale
Prioritățile includ crearea unor locuri de muncă decente, dezvoltarea capitalului uman, sprijinirea familiilor, promovarea egalității de gen și o educație orientată spre competențe. Programul prevede, de asemenea, majorarea salariului minim la 10.000 de lei până în 2030.
Fondul de convergență, operațional din 1 ianuarie 2027
Noul Executiv își propune, de asemenea, consolidarea suveranității și integrității teritoriale prin extinderea treptată a normelor naționale și europene în regiunea transnistreană.
Un element central al planului este reducerea decalajelor dintre comunități prin intermediul unui Fond de convergență, prevăzut să devină operațional de la 1 ianuarie 2027. Acesta va finanța proiecte de infrastructură locală, educație, sănătate și apă și sanitație.
Pe dimensiunea de securitate și drepturi fundamentale, Guvernul Tofan își propune menținerea stabilității în Zona de Securitate, continuarea demersurilor pentru retragerea trupelor și munițiilor rusești și protejarea drepturilor cetățenilor, în special accesul la servicii medicale, documente și educație în limba română.
Patru portofolii au candidați noi
Patru portofolii au candidați noi în echipa propusă de Vasile Tofan. Premierul desemnat i-a înaintat pe Radu Musteață la Agricultură și Industrie Alimentară, pe Victoria Belous la Finanțe, Alexandru Gasnaș la Sănătate și pe Dan Suruceanu la Cultură, în locul miniștrilor din Cabinetul Munteanu. Ceilalți membri ai actualei echipe guvernamentale își păstrează funcțiile.
Echipa guvernamentală
- Eugen Osmochescu – viceprim-ministru, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării;
- Vladimir Bolea – viceprim-ministru, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale;
- Cristina Gherasimov – viceprim-ministru pentru Integrare Europeană;
- Mihai Popșoi – viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe;
- Valeriu Chiveri – viceprim-ministru pentru Reintegrare;
- Dan Perciune – ministru al Educației și Cercetării;
- Radu Musteață – ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare;
- Daniela Misail-Nichitin – ministră a Afacerilor Interne;
- Vladislav Cojuhari – ministru al Justiției;
- Victoria Belous – ministră a Finanțelor;
- Natalia Plugaru – ministră a Muncii și Protecției Sociale;
- Alexandru Gasnaș – ministru al Sănătății;
- Gheorghe Hajder – ministru al Mediului;
- Dan Suruceanu – ministru al Culturii;
- Dorin Junghietu – ministru al Energiei;
- Anatolie Nosatîi – ministru al Apărării;
- Alexei Buzu – secretar general al Guvernului.
Antreprenorul Vasile Tofan formează un nou Guvern la aproape trei săptămâni după ce fostul premier, Alexandru Munteanu, și-a prezentat demisia, la 3 iulie 2026.
Cabinetul condus de Alexandru Munteanu a fost învestit la 31 octombrie 2025, la o lună și trei zile de la alegerile parlamentare, care au stabilit o nouă componență a Parlamentului, însă au menținut aceeași majoritate parlamentară – cea a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).
Guvernul Munteanu a fost învestit cu votul a 55 de deputați.
CITIȚI ȘI:
