Pierderile de miliarde de lei provocate de fenomenele meteo extreme obligă autoritățile să schimbe abordarea: Planul aprobat de Guvern
Seceta, inundațiile, ploile torențiale și grindina provoacă pierderi de miliarde de lei în Republica Moldova, iar autoritățile recunosc că țara nu este suficient pregătită pentru amploarea actuală a riscurilor. Guvernul de la Chișinău a aprobat, pe 12 august, Programul național de reducere a riscurilor de dezastre naturale pentru anii 2026-2030, un proiect axat pe modernizarea sistemelor de alertă timpurie, cartografierea zonelor vulnerabile și protejarea resurselor naturale ale țării.
Potrivit notei de fundamentare a documentului, „pagubele economice directe provocate de aceste riscuri au depășit 1.5% din PIB în 2024”.
Într-un deceniu, în R. Moldova au fost înregistrate peste o mie de situații excepționale cu caracter natural, soldate cu decese și persoane rănite.
„În anii 2010 - 2024, în Republica Moldova au fost înregistrate 1.329 de situații excepționale (SE) cu caracter natural, care au dus la decesul a cinci persoane și la rănirea altor trei persoane. Cele cinci decese au survenit ca urmare a inundațiilor din 2010 (două persoane), a ploilor torențiale din 2013 (o persoană) și a ninsorilor abundente din 2023 (două persoane)”, se precizează în document.
Peste 70% din pierderile cauzate de calamitățile naturale sunt provocate de secetă. Evaluat la mai bine de 23 de miliarde de lei, acest fenomen rămâne, de departe, cel mai costisitor risc climatic pentru economie.
Seceta, o amenințare pentru agricultură
Autoritățile avertizează că seceta nu mai este un fenomen izolat. Documentul constată „o creștere semnificativă a frecvenței și severității secetelor”, cu perioade de deficit hidrologic la fiecare doi-trei ani în sudul și centrul țării.
Nivelurile scăzute ale râurilor, degradarea solurilor, evaporarea accelerată și lipsa infrastructurii de retenție provoacă pierderi importante în agricultură și afectează inclusiv alimentarea cu apă potabilă a comunităților rurale. În lipsa unor intervenții, presiunea asupra resurselor de apă, ecosistemelor și economiei locale va continua să crească.
O altă problemă evidențiată în document este starea solurilor. Peste 60% din solurile Republicii Moldova sunt afectate de diferite forme de degradare, inclusiv eroziune, compactare și pierderea humusului. Eroziunea reduce fertilitatea terenurilor, contribuie la colmatarea lacurilor și râurilor și crește riscul alunecărilor de teren, afectând în special gospodăriile agricole mici. În același timp, pădurile, care acoperă aproximativ 13% din teritoriul țării, sunt expuse unui risc tot mai mare de incendii, uscări și apariție a dăunătorilor.
Problemele de mediu se reflectă și asupra sănătății publice. Potrivit documentului, doar 18-20% din apele uzate sunt epurate conform standardelor, în timp ce peste 80% sunt „convențional pure” sau insuficient tratate.
Situația este și mai problematică în cazul surselor descentralizate, în special al fântânilor rurale, unde apa depășește frecvent limitele sanitare pentru nitrați, amoniu și azot. În perioade de secetă severă, ploi torențiale sau debite reduse, riscul contaminării surselor de apă crește, iar autoritățile avertizează asupra unor posibile creșteri ale îmbolnăvirilor intestinale, în special în rândul copiilor.
Implementarea Planului necesită 129.3 milioane de lei
Programul național de reducere a riscurilor de dezastre naturale pentru anii 2026-2030, aprobat de Guvern, prevede crearea unui sistem național de date spațiale și elaborarea hărților de risc pentru identificarea zonelor vulnerabile.
„Printre principalele măsuri se numără crearea unui sistem național de date spațiale prin dezvoltarea de date și a hărților de risc, pentru identificarea zonelor cele mai vulnerabile, modernizarea sistemelor de prognoză și avertizare timpurie, precum și îmbunătățirea monitorizării fenomenelor meteorologice și hidrologice. Vor fi modernizate echipamentele și infrastructura de monitorizare, astfel încât fenomenele periculoase să poată fi detectate mai rapid, iar avertizările să ajungă la populație într-un timp cât mai scurt”, se arată în proiect.
Autoritățile propun și extinderea terenurilor împădurite, refacerea și protejarea zonelor umede, conservarea solurilor și promovarea unor practici agricole adaptate secetei și altor fenomene extreme. În raioanele cu vulnerabilitate ridicată sunt prevăzute acțiuni de informare și sensibilizare a populației.
Bugetul programului este evaluat la peste 129.3 milioane de lei, însă peste 80% din această sumă depind de surse externe sau rămân, deocamdată, neacoperite. Statul va contribui cu doar 10% sau 12.9 milioane de lei, în timp ce 76% sau 97.8 milioane sunt așteptate de la parteneri externi, iar pentru restul de 14% - 18.5 milioane - nu există încă soluții de finanțare.
Prin noul program, autoritățile urmăresc ca intervenția să nu mai înceapă după producerea pagubelor, ci înainte ca acestea să se transforme în pierderi majore.
CITIȚI ȘI:
