Plantațiile viticole vechi ar trebui reînnoite. Autoritățile promit sprijin pentru investiții
Noua politică agricolă pentru perioada 2026–2030, intrată în vigoare în luna iunie, își propune să ofere mai multă predictibilitate fermierilor, să alinieze măsurile naționale la standardele europene și să le faciliteze accesul la finanțare. Printre principalele beneficii se numără fondurile de 623 de milioane de euro destinate sectorului agroalimentar prin intermediul Planului de Creștere.
Mai exact, autoritățile își propun să susțină modernizarea plantațiilor viticole, dezvoltarea irigațiilor și orientarea producătorilor către soiuri mai solicitate pe piețele interne și externe, a declarat secretarul general al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Sergiu Gherciu, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Proiectul politicii agricole a fost votat pe 3 iunie 2026. Potrivit lui Sergiu Gherciu, documentul a fost ajustat în raport cu politicile agricole europene, astfel încât Republica Moldova să fie pregătită pentru accesarea fondurilor de preaderare.
„Noi am încercat la maximum să ne racordăm la politicile agricole europene. Pentru că este important să ne pregătim pentru acele fonduri de preaderare”, a declarat oficialul.
Gherciu a precizat că autoritățile încearcă să-i ajute pe fermieri să se adapteze noilor mecanisme și să acceseze atât banii naționali, cât și finanțările europene. În acest context, el a menționat cele 623 de milioane de euro prevăzute în Planul de Creștere pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv din sectorul agroalimentar.
Una dintre principalele schimbări urmărite de noua politică este creșterea predictibilității pentru agricultori. Secretarul general al ministerului a explicat că, în ultimii ani, modificările frecvente ale actelor normative privind subvenționarea au creat dificultăți în planificarea investițiilor.
„Agricultura este un sector care evoluează de an la an și provocările pot fi unice sau identice de an la an. De aceea, este important să lăsăm și acest mecanism de racordare cât mai ușoară pentru a rezolva provocările fermierilor”, a spus Gherciu.
Documentul este conceput pentru o perioadă de cel puțin patru ani, cu posibilitatea unor ajustări în funcție de evoluția sectorului. În același timp, autoritățile recunosc existența unor restanțe față de agricultori și spun că volumul subvențiilor trebuie corelat cu bugetul disponibil.
În ceea ce privește sectorul vitivinicol, oficialul a precizat că nu poate fi stabilită din timp o sumă fixă din fondul de subvenționare care va ajunge la producătorii de struguri și vin. Valoarea finanțărilor va depinde de investițiile pe care le vor planifica și realiza viticultorii și vinificatorii.
„Nu putem spune exact câți bani vor ajunge, pentru că depinde și de vinificatori, și viticultori, care va fi dorința lor de investiții, cât vor investi ei”, a explicat secretarul general.
Printre prioritățile pentru sectorul vitivinicol se numără reînnoirea plantațiilor vechi, creșterea productivității și adaptarea la problemele tot mai acute legate de irigare. Autoritățile susțin că investițiile în infrastructura de irigare au devenit necesare în condițiile schimbărilor climatice.
„Obiectivul nostru este să încercăm să reînnoim acele plantații mai vechi, pentru a avea o productivitate mai înaltă și o sustenabilitate”, a declarat Gherciu.
În același timp, ministerul încurajează schimbarea structurii soiurilor cultivate, în funcție de cererea de pe piețele naționale și internaționale. Gherciu a menționat că generațiile tinere manifestă un interes mai mare pentru vinurile albe, ceea ce poate influența, în timp, structura plantațiilor.
Autoritățile spun însă că deciziile privind soiurile care urmează să fie plantate trebuie să aparțină în mare parte producătorilor, deoarece aceștia cunosc cel mai bine cererea de pe piețe. Pentru soiurile autohtone există și un stimulent financiar suplimentar.
„Mai dăm 30.000 de lei în plus pentru viticultorii care doresc să planteze soiuri indigene”, a precizat Sergiu Gherciu, referindu-se la soiurile moldovenești care pot contribui la promovarea unei identități proprii a vinurilor produse în Republica Moldova.
Oficialul a dat ca exemplu soiul Viorica, subliniind că, spre deosebire de soiuri internaționale precum Chardonnay, acesta este asociat în mod direct cu Republica Moldova și poate reprezenta un avantaj pe piețele externe în căutarea unor produse cu specific local.
O altă provocare pentru industria vinului este accesul pe piețele premium. În condițiile în care cea mai mare parte a vinului moldovenesc este exportată, autoritățile consideră că este necesară o promovare mai puternică a imaginii țării peste hotare.
Gherciu a relatat că, în timpul unei vizite în Japonia, a constatat că Republica Moldova nu este suficient de cunoscută în rândul unor consumatori. În opinia sa, promovarea vinurilor trebuie susținută și de promovarea brandului de țară.
„Și statul trebuie să aibă aportul să lucreze la brandul de țară”, a spus oficialul.
El a mai menționat că prețul vinului reprezintă un alt factor important pentru competitivitatea producătorilor moldoveni. Creșterea costurilor la energie, inclusiv pe fondul războiului din Ucraina, a dus la majorarea cheltuielilor de producție și, implicit, poate face produsele moldovenești mai scumpe pe piețele externe.
Autoritățile își propun, prin urmare, să susțină investițiile care să permită producătorilor să obțină vinuri competitive, inclusiv pe segmentul premium, precum și să consolideze poziția vinurilor moldovenești pe piețele internaționale.
Interviul difuzat la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova poate fi audiat mai jos.
Autor: Svetlana Bogatu
CITIȚI ȘI:
Producția de struguri pentru vin, mai mare cu 15% în acest an: Cu cât va fi vândut kilogramul
Recoltarea strugurilor, în toi: roadă mai bogată ca anul trecut, dar sub media multianuală
Gospodarii din nordul țării au început culesul strugurilor și producerea vinului. Recomandările IGSU
An promițător pentru viticultură: producția și exporturile sunt în creștere
Ciorchine de cinci kilograme, vedeta Festivalului Strugurelui de la Cimișlia
