Reintegrarea R. Moldova se produce prin apropierea locuitorilor din stânga Nistrului de serviciile de pe malul drept, afirmă responsabilii de la BPR
Reintegrarea Republicii Moldova se produce deja zi de zi, pe măsură ce locuitorii din stânga Nistrului se apropie de instituțiile, serviciile și oportunitățile de pe malul drept, susține Ivan Țurcan, șef de secție în cadrul Biroului Politici de Reintegrare (BPR). Prezența tot mai multor cetățeni din regiunea transnistreană pe malul drept pentru muncă, studii sau servicii medicale confirmă acest parcurs gradual, a declarat Țurcan la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1.
Chișinăul optează pentru o soluționare pașnică a conflictului transnistrean prin metode diplomatice și juridice, a declarat Ivan Țurcan, subliniind că reintegrarea nu presupune schimbări bruște.
„Procesul de reintegrare este și trebuie să fie unul gradual, treptat. Nu ne propunem mișcări bruște și nici nu se poate schimba radical situația peste noapte”, a precizat Țurcan, la postul național de televiziune.
El a subliniat că un element esențial al acestui proces este faptul că majoritatea covârșitoare a locuitorilor din stânga Nistrului dețin cetățenia Republicii Moldova, proporția fiind de aproximativ 99%.
Funcționarul a remarcat intensitatea relațiilor dintre locuitorii celor două maluri ale Nistrului. Circa 25.000 de persoane din regiune vin oficial pe malul drept pentru a munci, în timp ce alte mii circulă pentru studii, servicii medicale sau pentru a beneficia de asistență socială.
„Toate aceste lucruri ne fac încrezători că reintegrarea are loc zi de zi”, a spus Ivan Țurcan.
În opinia sa, opțiunea locuitorilor din regiune de a veni pe malul drept arată că aceștia îl percep ca fiind „mai de încredere, mai promițător și mai atrăgător”.
Chișinăul își propune să extindă această apropiere prin servicii și prin îmbunătățirea calității vieții, astfel încât beneficiile de care se bucură cetățenii de pe malul drept să fie accesibile cât mai aproape de casele locuitorilor din regiunea transnistreană.
În acest context, Țurcan a vorbit și despre reluarea dialogului dintre Chișinău și Tiraspol. Potrivit acestuia, corespondența pe diverse probleme este practic zilnică, iar ședințele grupurilor de lucru continuă. În formatul „1+1”, dialogul a fost reluat după o pauză de aproximativ 15 luni.
„Chișinăul optează pentru dialog și pentru o soluționare pașnică a conflictului transnistrean, utilizând metode diplomatice și juridice, or dialogul reprezintă unul dintre instrumentele principale pentru a promova reintegrarea graduală a Republicii Moldova”, a explicat funcționarul.
Cât privește situația celor opt instituții de învățământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană, Țurcan a menționat că una dintre cele mai acute dificultăți este lipsa unor sedii proprii, fapt care afectează investițiile și dezvoltarea unui proces educațional de calitate.
Guvernul alocă anual resurse pentru sprijinirea acestor școli, banii fiind utilizați pentru reparația sălilor de sport și a cantinelor, achiziționarea mijloacelor de transport, repararea acoperișurilor și modernizarea sistemelor electrice.
Un alt exemplu de apropiere este disponibilitatea Chișinăului de a examina starea drumurilor și podurilor din regiune și de a include treptat lucrările de reparație în planurile naționale. Țurcan a precizat însă că acest demers este condiționat de eliminarea posturilor ilegale instalate la intrarea în regiunea transnistreană.
Funcționarul a evidențiat interesul tot mai mare al tinerilor din stânga Nistrului pentru studiile în limba română, menționând că există elevi care parcurg zilnic până la 80 de kilometri pentru a studia conform curriculumului Republicii Moldova.
„Este un gest extraordinar de curaj și de reziliență atât din partea părinților, cât și a copiilor, pentru a asigura studii de calitate”, a spus Ivan Țurcan.
El a adăugat că printre părinții care își trimit copiii la școli cu predare în limba română se numără și vorbitori de limba rusă, alegerea de a studia în mai multe limbi oferindu-le copiilor mai multă deschidere și perspective de viitor.
Referindu-se la începutul noului an școlar, Ivan Țurcan a relatat că a participat, alături de viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, la festivitatea de la o instituție de învățământ cu predare în limba română din Râbnița. El a calificat momentul drept unul emoționant și a remarcat deschiderea tot mai mare a locuitorilor din regiune față de educația de calitate.
Pentru elevii din stânga Nistrului, a subliniat funcționarul, începutul anului școlar reprezintă un act de curaj și demnitate.
„Pentru cei de pe malul stâng este și un moment de curaj, un moment în care ei își arată demnitatea de a vorbi în limba română și de a promova valorile naționale și europene”, a declarat Ivan Țurcan.
Chișinăul este deschis să extindă sprijinul oferit locuitorilor din regiune și în domeniile asistenței sociale și medicale, a adăugat Țurcan. În lipsa unui acces deplin la aceste servicii în regiunea transnistreană, cetățenii pot apela la instituții din localitățile controlate de autoritățile constituționale, situate în imediata apropiere.
Astfel, locuitorii din Râbnița se pot adresa la Rezina pentru servicii medicale și sociale, iar cei din Tighina și Tiraspol pot apela la instituții din Varnița, raionul Căușeni, sau din alte localități de pe malul drept.
În opinia lui Ivan Țurcan, apropierea dintre cele două maluri este susținută și de dezvoltarea infrastructurii rutiere, care facilitează circulația. Tot mai mulți locuitori ai regiunii aleg să muncească pe malul drept, iar autoritățile de la Chișinău își doresc ca procesul de reintegrare să avanseze constant, în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova de pe ambele maluri ale Nistrului, a conchis reprezentantul BPR.
CITIȚI ȘI:
