„Animalele sunt privite ca resurse, nu ca ființe vii”: Dezbateri privind modificarea Legii vânătorii
Modificarea Legii vânătorii a provocat dezbateri aprinseî între reprezentanții vânătorilor și apărătorii drepturilor animalelor. În timp ce vânătorii au cerut digitalizarea permiselor, extinderea sezonului de vânătoare și stimularea turismului cinegetic, apărătorii au replicat cu solicitări privind introducerea examenelor de zoologie, înăsprirea pedepselor pentru braconaj și interzicerea vânătorii în ariile protejate și în zilele de odihnă.
Dezbaterile au fost organizate, pe 18 septembrie, de către Comisia pentru mediu, climă și tranziție, vizând modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic (Legea 55).
Digitalizarea permiselor și extinderea turismului cinegetic
Propunerile reprezentanților vânătorilor au vizat eficientizarea activității din teren și dezvoltarea oportunităților economice ale domeniului cinegetic. Valeriu Guma, reprezentantul Asociației de Vânători (AV), a propus eliberarea permisului de vânătoare în format electronic, accesibil pe o platformă digitală cu monitorizare GPS pentru instituțiile de control.
„Digitalizarea ar permite, în primul rând, o mai bună activitate în teritoriu a gestionarului de fond cinegetic. În practică, permisul de vânătoare se eliberează, de exemplu, vineri seara sau nu știu când, apoi trebuie să cauți gestionarul, să te închini la el sau să-l aștepți. Forma electronică ar permite să te înscrii, iar pe parcursul zilei se vede în ce zonă se află vânătorul”, a explicat Valeriu Guma.
Referitor la această inițiativă, Sergiu Portneacov, Șeful secției Fond forestier și cinegetică din cadrul Ministerului Mediului, a precizat:
„Urmează să fie analizată, pentru că este o idee foarte bună. Pe de altă parte, banii pentru implementarea platformei de eliberare a permisului de vânători nu apar din nicăieri”.
De asemenea, reprezentantul AV a adus în discuție turismul cinegetic ca sursă de venit economic, oferind exemplul Ungariei, unde domeniul generează peste un miliard de euro. Acesta a cerut debirocratizarea procedurilor pentru vânătorii străini care vin în R. Moldova fără posibilitatea actuală de a închiria arme.
„În R. Moldova, la un străin, nu poți să-i oferi armă de vânătoare în chirie. El trebuie să vină cu o procedură foarte îndelungată, de luni de zile. Oamenii aceștia doresc să vină, să facă o vânătoare în R.Moldova. Ei nu vin după carne, dar ca să vadă țara și fauna”, a invocat Valeriu Guma.
Poziția Ministerului Mediului pe marginea închirierii armelor a fost clarificată de Sergiu Portneacov, care a subliniat că aspectul nu ține direct de Legea 55:
„Persoanele din afara țării care vor să vină cu turism cinegetic, legea 55 permite ca ei să vină cu carnetul de vânător care este recunoscut în R. Moldova. Autoritățile îi eliberează un permis de vânător și acesta poate veni cu arma lui în cazul că el o deține ilegal în țara de origine”.
Totodată, Asociația Vânătorilor a solicitat extinderea programului de vânătoare, limitat în prezent doar la zilele de sâmbătă, duminică și sărbători, propunând organizarea vânătorii individuale în timpul săptămânii și a celei la goană în weekend.
„Sunt diferite metode de vânătoare. Vine un neamț, lui nu-i trebuie carnea noastră de porc, lui trebuie un trofeu. El stă o săptămână, face poze, filmări și pentru aceasta are nevoie de timp. Sunt deținători de câini, care iese cu toată lumea la vânătoare și împușcă. Când ei să aibă timp să-și dreseze câinii? Ei nu se pot dresa cu hurta sau când sunt împușcături la stânga dreapta. Îi trebuie o zi de liniște în teritoriu”, a menționat Valeriu Guma.
Examinare obligatorie în zoologie
Reprezentanții societății civile pentru protecția mediului au cerut criterii mult mai severe la obținerea dreptului de vânătoare, aducând ca argument incidentul de braconaj de la Râșcani și un caz din 2023 de la Cimișlia. Vicepreședinta Societății Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii din Republica Moldova, Silvia Ursul, a subliniat că erorile vânătorilor au consecințe ireversibile.
„Avem aproape o dată la doi, trei ani cazuri când la vânătoarea legală se vânează specii care nu doar că sunt vizate de reglementări, dar sunt incluse în Cartea Roșie. În octombrie 2023 am documentat un alt caz, la Cimișlia, când în ziua de vânătoare a fost împușcată o specie rară – un șoim – care este inclus în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Vânătorul a menționat că l-a încurcat cu un porumbel. Când un biolog greșește specia, suferă doar reputația acestuia, nu suferă pasărea. Dar atunci când un vânător greșește specia, pasărea nu mai există”, a sugerat Ursul.
În această ordine de idei, ornitologa susține că situațiile de braconaj pe care le documentează organizația demonstrează că deținătorii de carnete de vânătoare nu pot să distingă speciile reglementate de vânătoare, inclusiv cele menționate în Cartea Roșie.
„Propunem ca examenele să fie publice ca să vedem cum răspund, pentru că încrederea societății în activitatea dumneavoastră s-a deteriorat”, a declarat Silvia Ursul.
Referitor la propunerea privind examenul obligatoriu de zoologie, Sergiu Portneacov a adăugat:
„Acum trebuie discutat cu Agenția Mediului dacă e posibil de organizat un examen în zoologie. După mine ar fi foarte bine un astfel de curs pentru toți care doresc să devină vânători. Doar că trebuie discutat cu colegii de la Agenția Mediu la ce etapă să fie desfășurat cursul și examenul respectiv”.
Pachetul de propuneri al Societății Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii a inclus, de asemenea, responsabilizarea gestionarilor de fonduri cinegetice prin suspendarea sau retragerea dreptului de gestionare în caz de abateri grave, cum ar fi cazurile de la Pârjota, Râșcani, precum și interzicerea vânătorii în ariile naturale protejate, fără ca acestea să constituie zone de liniștire în cadrul fondurilor cinegetice, fiind însoțite de zone de tampon.
„Animalele sunt privite ca resurse, nu ca ființe vii”
Karl Luganov, reprezentantul Organizației pentru protecția animalelor „Societatea Umană”, a venit cu o poziție mai tranșantă, și anume de a prelungi consultările pentru o abordare mult mai temeinică, referindu-se la cazul tragic de la Râșcani.
„Trebuie să analizăm cu atenție ce s-a întâmplat, de ce s-a permis așa ceva și să încercăm să introducem modificări în legislație pentru a preveni astfel de situații pe viitor”, a punctat Luganov.
O altă opinie exprimată de către apărător a ținut de faptul că legea actuală nu tratează animalele ca pe ființe vii, ci ca pe niște resurse, „trofee”.
„Fiecare animal este o ființă, fiecare simte durerea, iar omul poartă răspundere pentru orice animal. Trebuia neapărat să includem acest principiu în legea noastră, altfel, rezultă că sunt privite ca niște lucruri fără suflet dintr-un magazin – le-ai împușcat, le-ai luat și gata”, a menționat Karl Luganov.
În cele din urmă, Organizația pentru protecția animalelor „Societatea Umană” propune, de asemenea, modificarea regulamentului de eliberare a carnetului de vânător, explicând că regulile actuale sunt prea „democratice”.
„În prezent, acesta se poate da oricui. Oricine poate primi permis pentru arma folosită la vânătoare. Legea prevede că trebuie să ai un an de experiență asistând pe cineva la vânătoare, un mic seminar despre arme și gata. În alte state reglementările sunt foarte stricte. Se dau examene, inclusiv din ornitologie. Dacă nu ai susținut examenul, unde pică din start aproximativ 50% dintre candidați din cauza cerințelor severe, nu primești carnetul”, a declarat Luganov.
Înăsprirea pedepselor reprezintă un alt punct în lista de propuneri pentru modificarea legislației. Reprezentantul organizației „Societatea Umană” pledează pentru majorarea pedepsei cu închisoarea pentru cei care comit fapte de braconaj.
„Există păsări pentru care valoarea stabilită este mai mică, dar uciderea sau braconarea uneia sau două exemplare constituie deja braconaj și ar trebui să atragă răspundere penală. În plus, la noi pedeapsa maximă este de până la cinci ani. Și de această pedeapsă de până la 5 ani pot beneficia chiar și persoane cu funcții publice. În schimb, în România, Codul Penal prevede pedepse de până la șapte ani”, a explicat Karl Luganov.
Potrivit acestuia, necesitatea de a majora prevederile din Codul Penal se explică prin faptul că o pedeapsă de până la cinci ani este considerată pentru o infracțiune mai puțin gravă, unde se poate aplica suspendarea condiționată sau o simplă amendă, iar persoana este eliberată.
Zilele de odihnă pentru vânătoare sunt, de asemenea, trecute pe lista de propuneri pentru a fi excluse din lege.
„Experiența altor țări arată că, dimpotrivă, în zilele de odihnă vânătoarea este interzisă, deoarece populația iese cu copiii la plimbare în pădure, merge la cules ciuperci, iar prezența vânătorilor creează un pericol direct pentru cetățeni. Poate ar trebui să reexaminăm acest aspect, însă fără a permite vânătoarea în fiecare zi, pentru că și pădurea, și păsările, și animalele au nevoie de liniște”, a subliniat apărătorul animalelor.
Precizăm că modificările la Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic au fost susținute în prima lectură pe 28 iulie. Acestea prevăd în special elibrarea carnetului de vânător în format electronic pentru o perioadă de cinci ani și va costa 660 de lei.
Autoarea inițiativei legislative, deputata Partidului Acțiune și Solidaritate, Veronica Briceag. susține că șegea urmărește consolidarea mecanismelor de aplicare a legislației în vigoare, astfel încât aceasta să fie mai clară și mai eficientă.
Proiectul votat prevede, de asemenea, extinderea măsurilor de reglementare numerică a populațiilor de vulpi și șacali, pe lângă mistreți. Astfel, vânătoarea va putea fi permisă pe tot parcursul anului atunci când efectivele acestor specii vor depăși limitele admise, nu doar în perioada stabilită pentru sezonul de vânătoare.
O altă modificare vizează extinderea termenului pentru organizarea licitațiilor repetate privind atribuirea fondurilor cinegetice, de la 30 de zile la 12 luni. Autoarea proiectului a explicat că termenul actual este insuficient pentru parcurgerea tuturor etapelor administrative necesare.
Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua, luând în considerare propunerile parvenite în cadrul consultărilor din 18 septembrie.
CITIȚI ȘI:
