Al patrulea cel mai mare lac din țară, aproape secat, iar apa a ajuns la o salinitate similară cu cea a Mării Negre
Lacul Taraclia, al patrulea ca mărime din Republica Moldova, se confruntă cu o criză gravă. Seceta prelungită a redus nivelul apei cu 30 la sută, iar adâncimea medie a ajuns la doar jumătate de metru. Pescuitul comercial a devenit imposibil, iar apa a devenit atât de sărată, încât salinitatea ei se apropie de cea a Mării Negre. În timp ce ecosistemul este grav afectat, autoritățile consolidează barajul pentru a proteja infrastructura și localitățile din zonă.
Construit în anii '80, lacul de acumulare din Taraclia are o lungime de 5.2 kilometri și o lățime de aproximativ un kilometru. Cei care locuiesc în zonă își amintesc că, în trecut, lacul avea un volum mult mai mare de apă și era plin de pește.
„Starea s-a înrăutățit foarte mult. A fost un lac enorm; mergeam la pescuit și era mult pește acolo. Mai circula și o barcă din care se hrănea peștele, dar acum a secat considerabil – din câte am văzut, cu aproape 30%”, a declarat un localnic.
Arendașul lacului spune că pescuitul comercial este imposibil de mai mulți ani. Volumul de apă a scăzut drastic, iar calitatea acesteia este afectată atât de îngrășămintele spălate de pe câmpuri, cât și de nivelul ridicat de mineralizare.
„Astăzi nu mai activăm, deoarece nu avem adâncime și, oricât am încercat să muncim, nu am avut nicio captură. Nu avem nevoie doar de vreme bună și de ploi suficiente. Avem o mineralizare foarte puternică a apei. La capitolul salinitate, avem deja apă de mare: depășește 12 grame pe litru. Dacă în Marea Neagră mineralizarea apei este de 17 promile, la noi este de 14”, a susținut Mihail Dzeașov, arendașul Lacului Taraclia.
Autoritățile din Taraclia susțin că au semnalat problema în repetate rânduri, însă amploarea acesteia depășește resursele administrației locale.
„Trebuie să curățăm lacul și să ridicăm nivelul apei. De la Cahul, din Prut, există o conductă prin care se furnizează apă pentru irigații, dar ea ajunge doar până la granița raionului Cahul. Am cerut ca această conductă să fie prelungită până la acest rezervor. Agricultorii noștri sunt gata să instaleze stații de pompare pe cheltuială proprie, numai să poată lua apă pentru irigarea terenurilor”, a declarat Lazar Dermenji, președintele raionului Taraclia.
„Acel lac a fost conceput ca un nod hidrotehnic care urma să se alimenteze din Dunăre, prin intermediul lacului Cahul și al râului Ialpug. În condițiile actuale, acest lucru este mai puțin realizabil, dar trebuie să gândim un mecanism prin care să evaluăm fezabilitatea umplerii rezervorului din Dunăre”, a spus ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.
Între timp, și barajul s-a degradat considerabil. Eroziunea solului și deteriorarea plăcilor de beton au slăbit mai multe porțiuni, punând în pericol inclusiv tronsonul de drum ce duce spre Taraclia și spre satele din împrejurimi.
În această vară au început lucrările de consolidare a barajului pe o lungime de doi kilometri. Proiectul prevede igienizarea zonei, îndepărtarea vegetației lemnoase, demontarea dalelor deteriorate, consolidarea zonelor erodate, aplicarea unui nou strat protector și montarea unui pavaj din beton armat.
„Efectuăm lucrări de demolare și scoatem betonul degradat, pentru că, din cauza ploilor, pământul de dedesubt s-a spălat. Am scos betonul, am refăcut stratul de pământ, iar acum turnăm betonul nou. Am realizat deja aproape 30 la sută din lucrări”, a explicat maistrul Veaceslav Davidoglo.
„A fost extrem de important să se consolideze secțiunea nr. 6, deoarece este susceptibilă la infiltrații de apă care trec pe sub drum și care ar putea provoca ulterior tasări ale carosabilului”, a afirmat primara orașului Taraclia, Ecaterina Iacobceac.
Lucrările sunt planificate pentru o perioadă de doi ani, iar costul proiectului este estimat la aproximativ 20 de milioane de lei.
CITIȚI ȘI:
