Angajații CEC-ului nefuncțional din Găgăuzia continuă să primească salarii: Datoria depășește jumătate de milion de lei

Deciziile politice adoptate în trecut continuă să genereze costuri pentru autonomia găgăuză. În 2023, Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a desființat Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Comrat și a numit o nouă componență, însă aceste acțiuni au fost ulterior anulate în instanță. În urma acestui blocaj juridic, instituția a acumulat datorii de aproximativ 580 de mii de lei, sumă care va trebui acoperită din bugetul regiunii.

Opțiunea Est-Vest nu mai este viabilă pentru R. Moldova, afirmă vicepremierul Popșoi: „Am pierdut trei decenii, nu mai avem timp de pierdut"

Politica de echilibru între Est și Vest, promovată decenii la rând de autoritățile de la Chișinău, a devenit o opțiune neviabilă în contextul războiului din Ucraina, afirmă vicepremierul Mihai Popșoi, ministru al Afacerilor Externe. Potrivit lui, societatea moldovenească a făcut deja alegerea ireversibilă spre integrarea europeană, iar la aproape 35 de ani de la proclamarea independenței, R. Moldova se află într-un moment de referință în istoria sa diplomatică, cu negocierile de aderare la Uniunea Europeană (UE) în curs și relații solide cu principalii parteneri occidentali.

R. Moldova are un deficit de diplomați economici. Popșoi: „Sunt state care au câte cinci consilieri economici, noi dacă acoperim cu unul”

Republica Moldova are nevoie de mai mulți consilieri economici în misiunile diplomatice și de o prezență diplomatică mai largă în capitalele europene, pentru a valorifica oportunitățile de afaceri și a susține procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE), afirmă vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul Afacerilor Externe. State comparabile cu țara noastră au câte trei, patru sau cinci consilieri economici în ambasade, iar R. Moldova abia dacă are unul, a punctat șeful diplomației de la Chișinău, la ediția din 16 august a emisiunii „Dimensiunea Diplomatică" de la Moldova 1.

Buzu răspunde criticilor CALM privind amalgamarea: „Dacă majoritatea primarilor au reușit să ia decizii, nu există scuze pentru ceilalți”

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), care a reclamat o reformā realizată în grabă și o consultare insuficientă a autorităților locale, cunoștea din timp termenul-limită stabilit pentru amalgamarea voluntară a primăriilor, afirmă secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Într-un interviu pentru Moldova 1, Buzu a declarat că Legea privind amalgamarea voluntară a fost adoptată în 2023, iar calendarul procesului a fost comunicat din timp aleșilor locali.

Alexei Buzu: Primăriile care nu se amalgamează voluntar nu primesc stimulente, dar vor beneficia de un nou regim fiscal din 2028

Primăriile care nu vor participa de bunăvoie la procesul de amalgamare vor fi unite ulterior printr-o procedură normativă și nu vor beneficia de stimulentele financiare acordate celor care aleg voluntar reforma, afirmă secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.

Amalgamarea voluntară, discutată la Guvern: Primarii din nordul țării, informați despre banii pentru investiții

Primarii din localitățile din nordul R. Moldova implicate în procesul de amalgamare voluntară au participat la prima rundă de consultări organizată de Guvern privind investițiile care vor putea fi realizate după unirea primăriilor. Autoritățile centrale au prezentat mecanismul prin care localitățile amalgamate vor putea accesa bani pentru infrastructură, precum și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a obține finanțarea.

Peste nouă zile de muncă nonstop în plen: Fracțiunea PAS a elaborat în 2026 cele mai multe proiecte de legi, „Alternativa” - cele mai puține

În prima sesiune ordinară din 2026, Parlamentul s-a convocat în 30 de ședințe, cu o durată totală de peste 220 de ore, ceea ce constituie peste nouă zile de lucru nonstop. Deputații au examinat și adoptat 177 de acte normative, dintre care 35 au avut drept scop armonizarea legislației naționale cu cea a Uniunii Europene.

Drona explodată la Crocmaz, un model rusesc „mai avansat”. Ministrul Nosatîi: „Este cu propulsie”

Drona care a explodat duminică, 9 august, la Crocmaz, raionul Ștefan Vodă, este cu propulsie și de fabricație rusească. Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, cu referire la analiza preliminară a specialiștilor, care au examinat fragmentele aparatului de zbor prăbușit. Potrivit oficialului, acest model reprezintă o variantă mai avansată tehnologic decât dronele identificate anterior pe teritoriul R. Moldova.

Premierul Tofan critică din nou „turismul de serviciu” al funcționarilor: „Nu cred că India și Mongolia sunt destinațiile potrivite”

Prim-ministrul Vasile Tofan a reiterat apelul către membrii Cabinetului de miniștri de a limita „turismul de serviciu”. Șeful Executivului a subliniat, în debutul ședinței Guvernului din 12 august, că prezența funcționarilor în țară este prioritară în această perioadă, pentru asigurarea ritmului necesar proceselor de integrare europeană.

Numiri la Guvern: R. Moldova are un nou ambasador în Portugalia și un alt consul general la Istanbul

Doi consuli ai R. Moldova au fost rechemați din funcții, dintre care unul pentru a fi numit ambasador în altă țară. Totodată, statul nostru va fi reprezentat în Serbia și Muntenegru de ambasadorul de la București, Mihai Mîțu.

Noi amenințări de la Moscova pentru Chișinău: „Rusia încearcă să sperie cu un risc militar care este, de fapt, infim”

Moscova revine cu amenințări la adresa Chișinăului pe tema regiunii transnistrene, dar experții în securitate dau asigurări că riscul unei escaladări militare rămâne infim. În timp ce viceministrul rus de Externe, Mihail Galuzin, avertizează cu un răspuns „prompt și hotărât” la eventuale „provocări”, analiștii de la Chișinău subliniază că retorica este doar propagandă pentru consum intern, menită să creeze panică artificială.

Avertismentul unui fost ministru privind Strategia de Apărare: „Vom avea multă tehnică, capabilități bune, dar fără oameni”

Republica Moldova își propune să modernizeze semnificativ sistemul național de apărare până în anul 2030, să profesionalizeze personalul militar și să dezvolte capacități adaptate noilor riscuri de securitate. Prevederile se regăsesc în Programul de implementare, pentru anii 2026-2030, a Strategiei naționale de apărare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2034, aprobată de Guvern.