Interviu ÎN CONTEXT// Angela Popil: Deși există rezistență, reforma justiției este necesară pentru a avea un sistem integru
Țara are nevoie de un procuror-șef desemnat, or interimatul la nesfârșit este inadmisibil pentru continuitatea sarcinilor asumate față de Uniunea Europeană, susține avocata Angela Popil. În cadrul emisiunii ÎN CONTEXT, avocata a comunicat că acest concurs trebuie să aibă loc în condiții de maximă transparență, iar evaluarea capacităților candidaților să se facă în corespundere cu legislația. Deși există rezistență din interior, constată sursa citată, reforma justiției e necesară pentru integritatea sistemului judecătoresc și sistemului procuraturii.
Moldova 1: În platoul emisiunii ÎN CONTEXT este avocata Angela Popil. Să începem de la acest episod cu Tatiana Răducanu, dar mai exact: este acum Vetting-ul sau în general reforma justiției într-un impas și dacă există sorți de izbândă pentru că uneori s-a creat impresia că această reformă se face mai mult pe Telegram decât, să spunem așa, prin discuții, dialog, consultări și propriu-zis după procedurile pe care le-a stabilit Guvernul și Parlamentul.
Angela Popil: Este complicat să spunem acum dacă procesul de reformare a sectorului justiției se află într-un adevărat impas sau nu. Este clar pentru toată lumea că de reforma în domeniul justiției era nevoie și era necesară și a fost un angajament ferm al statului, indiferent de guvernarea care s-a aflat la putere și la cârma butoanelor de guvernare a țării. Asta arată documentele de politici aprobate de țară pe parcursul timpului, inclusiv și ultima Strategie de independență a justiției. Procedura de Vetting sau procedura de Pre-Vetting care a precedat procedurii de Vetting a fost necesară în situația în care s-a conștientizat despre necesitatea stabilirii unui sistem judecătoresc și a unui sistem al procuraturii integru și corect. Acum cum au durat aceste proceduri. Impasurile, conjunctura care au făcut ca aceste proceduri de Pre-Vetting să fie prea îndelungate, ca aceste proceduri pe alocuri în cazul Pre-Vetting să dea anumite lacune, să scoată la suprafață anumite lacune. Iată ne trezim astăzi cu ziua de ieri, deja cu o altă situație legată de un membru din cadrul Comisiei Pre-Vetting și Vetting al procurorilor, care a apărut pe neașteptate, cu un comunicat făcut de șeful Procuraturii Anticorupție.
Nu am să comentez acest comunicat și nici faptele care sunt indicate în acel comunicat, în situația în care, din punctul meu de vedere și este doar punctul meu de vedere, ca specialist în domeniul dreptului, că este incorect să vorbești despre anumite circumstanțe sau un anumit probatoriu în cadrul unui proces penal în curs de derulare. În situația în care noi cunoaștem foarte bine profesioniștii din domeniu, că atâta timp cât dosarul nu este pus pe masa judecătorului, nu se scot la suprafață și nu se discută public anumite probe. Cel puțin aceste probe trebuie să fie foarte-foarte bine verificate. Trebuie să fie foarte-foarte bine susținute afirmațiile făcute de către doamna procuror. Eu bănuiesc și încerc să cred că doamna procuror-șef conștientizează consecințele acestui comunicat și, eventual, aș fi vrut să înțeleg, de fapt, din perspectiva sa cui este adresat acest mesaj public. Pentru că funcția pe care dumneaei o deține, din punctul meu de vedere, nu i-ar permite să facă o asemenea adresare cu trimitere la developarea unor probatorii într-un caz penal în curs de derulare.
Eu am o întrebare la colegii procurori care derulează această procedură ca avocat, ca specialist în domeniu. De ce au trebuit să treacă șapte ani sau opt ani ca să fie pornită această cauză penală în situația în care, din același comunicat, înțelegem că aceste probe erau, se regăseau sau se aflau la Procuratura Anticorupție? De asta nu am să comentez, eventual, ce s-a dorit, ce s-a intenționat. Clar este faptul că există rezistență din interiorul și al Procuraturii și al instituției procuraturii. Și iată vedem noi, ca și în cazul judecătorilor, și procurorii opun rezistență pentru procedurile de verificare extraordinară la care urmează să fie supuși în condițiile legislației în vigoare. Cu părere de rău, pentru domniile lor aceste proceduri nu se vor opri. Ele vor continua, ele trebuie să continue în situația în care avem angajamentul de a duce până la final aceste reforme și aceste procese. Și, după mine, reforma în domeniul justiției nu este compromisă și urmează să continue mai departe conform planurilor de activități, așa cum au fost aprobate la nivel de țară.
Moldova 1: Cel puțin potrivit unor comentatori, sondajele care nu sunt din interiorul sistemului judiciar, pentru că au fost și din interiorul sistemului și cifrele arătau cam în felul următor: 30% ar susține, 30% s-ar opune și ar exista alte 30% care vor merge într-o parte sau în alta, în funcție de cine e mai convingător. Dar încrederea populară în justiție ar justifica această reformă. Dar vreau să vă întreb dacă este justificată și procedura, pentru că, iată, vedem și șefa Procuraturii Anticorupție a spus de mai multe ori că Vetting-ul e intruziv, ține de viața personală și, practic, perioada 10 sau 15 ani în urmă. Dacă e justificată în același timp sau ar fi trebuit poate mai mulți sau mai puțini ani de verificat?
Angela Popil: Bun. Cetățenilor trebuie de explicat înainte de toate ce se întâmplă. Ce înseamnă această reformă a justiției, ce înseamnă această procedură de verificare extraordinară. Și cetățenii trebuie să înțeleagă sau trebuie să li se explice în așa fel încât să înțeleagă că procedura de verificare extraordinară Pre-Vetting a vizat candidații la funcțiile în organele de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor, în condițiile Legii 26 și în condiții rigide. Am fost subiect al acestei exact evaluări. Știu despre ce vorbesc și într-adevăr, în condiții foarte rigide și cu criterii foarte înalte de verificare a integrității financiare și etice a fiecărui candidat.
La moment se desfășoară procedura de verificare extraordinară a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător în Curtea Supremă de Justiție, în condițiile Legii 65, care prevede anumite alte criterii decât cele care erau aplicabile membrilor sau candidaților la funcția din organele de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor. În cazul acestei proceduri de evaluare sunt condiții nu atât de rigide cum era în cazul nostru. Iar procurorii și judecătorii sau mai bine zis judecătorii curților de apel și președinții de instanțe și procurorii din procuraturile specializate au legea lor specială aprobată, care la fel prevede condițiile de evaluare.
Și da, aceste proceduri de evaluare presupun scoaterea la suprafață și declararea, comunicarea către Comisie a informației legate de avere, de averea dobândită de către tine și, eventual, rudele tale pe parcursul ultimilor 15 ani. Și această informație este solicitată foarte detaliat de către Comisie. Comparativ cu noi, în situația Pre-Vetting, există marje de discreție, adică dacă nu este, nu poți declara sursa unor venituri la o anumită sumă, nu-mi amintesc exact, că 10 salarii medii pe economie, atunci se consideră că nu este o problemă. Ceea ce nu a fost în cazul Pre-Vetting. Dacă se permite candidatului să aducă acte, să comunice orice fel de informație pe care o consideră necesară pentru parcurgerea acestei etape. Evident, este o procedură mai puțin plăcută, deoarece trebuie să ne amintim ce a fost 15 ani în urmă, cum am dobândit anumite bunuri, cum am avut anumite venituri, să facem dovada unor anumite cheltuieli. Dar procedura de Vetting este, din punctul meu de vedere, mult mai lejeră comparativ cu procedura de Pre-Vetting și în situația în care procurorii, judecătorii sunt capabil să răspundă la întrebările Comisiilor de evaluare, trebuie să o facă și atâta tot! Deci nu este atât de intruzivă pe cât a fost ea în cazul procedurii de Pre-Vetting.
Moldova 1: În concursul pentru Procuratura Generală, iată, am văzut că Octavian Iachimovschi nu renunță, deși prima dată a fost anulat rezultatul. Și cine va câștiga, cine va deveni șef la Procuratura Generală va trece prin acest Vetting. Trei candidați astăzi s-au înregistrat (n.r. Ion Munteanu, Alexandru Cernei, Grigore Vornicescu). Nu știu dacă au vrut să vadă cine sunt concurenții sau pur și simplu din această cauză au așteptat până în ultima zi sau a existat o reticență din cauza experienței eșuate de data trecută. Dumneavoastră cum credeți?
Angela Popil: Alegerea sau desemnarea procurorului general în cazul nostru este una dintre cele 9 condiționalități pentru derularea în continuare a procesului de aderare la Uniunea Europeană. Ne place nouă sau nu, dar acest concurs trebuie să se desfășoare și trebuie să aibă loc în condiții de maximă transparență și în condiții de egalitate pentru toți participanții. Eu sunt de acord cu colegul meu, Alexandru Bot, care a declarat mai devreme că concursul anterior a lăsat un gust amar. Pentru că am văzut cu toții ce s-a întâmplat la acel concurs și, din punctul meu de vedere, decizia Consiliului Superior al Procurorilor de anulare a rezultatelor acelui concurs a fost corectă. Înainte de toate a fost corectă și a fost asumată. De data aceasta, sperăm noi că acest concurs nu va fi viciat și evaluarea capacităților candidaților se va face în egală măsură pentru fiecare din ei, în corespundere cu regulamentul privind desfășurarea concursului.
Țara are nevoie de un procuror general, or interimatul la nesfârșit în asemenea funcție în stat nu este sănătoasă, nu este bună pentru previzibilitatea proceselor, pentru continuitatea proceselor, pentru derularea mai departe a sarcinilor pe care și le-a asumat statul în raport cu angajamentele luate de intrare în Uniunea Europeană. De ce au așteptat candidații până la ultima sută de metri de depunere a dosarelor? Probabil că trebuie să-i întrebăm pe candidați. Din punctul meu de vedere… Eu nu cunosc toți candidații, cu excepția domnului Munteanu și domnului Iachimovschi, în virtutea profesiei pe care o profesez. Din punctul meu de vedere, ca profesioniști sunt ambii la fel de buni.
Acum cred că un procuror general nu trebuie să fie doar un procuror bun, trebuie să fie și un manager bun, trebuie să fie și un administrator bun. Și bănuiesc eu că la acest concurs fiecare din toți patru candidați trebuie să demonstreze că este cel mai bun manager, cel mai bun administrator și, în același timp, și profesionist în domeniul procuraturii.
Magistrata Tatiana Răducanu și-a anunțat demisia din comisiile Pre-Vetting și Vetting în urma unei scrisori în care șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, o suspectează, în cadrul unei investigații penale, că ar acționa în interesele fugarilor Ilan Șor și Veaceslav Platon. Acuzațiile au fost respinse de magistrată. Centrul de Resurse Juridice a constată că pornirea unui proces penal care vizează un membru al Comisiei de Vetting este ilegală, ca și scurgerea datelor din investigațiile penale. Președinta Maia Sandu a cerut probe concrete din partea Procuraturii Anticorupției pe acest caz de rezonanță. Termenul de depunere a dosarelor la funcția de procuror general a expirat miercuri, 15 mai. Candidații înscriși în concurs sunt adjunctul șefei Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, actualul procuror general interimar, Ion Munteanu, unul din procurorii pe dosarul în care e vizat Vladimir Plahotniuc, Alexandru Cernei și un fost lector universitar, Grigorie Vornicescu.
