RETROSPECTIVĂ // Timpul se scurge – Tiraspolul tace, Moldova 1 trece Nistrul, iar Plahotniuc este căutat de Interpol
Criza energetică rămâne în prim-plan și în această săptămână. Comisara europeană Marta Kos a anunțat, la începutul săptămânii, un nou pachet financiar de 250 de milioane de euro pentru Republica Moldova. În paralel, UE a propus și un ajutor de 60 de milioane de euro pentru regiunea transnistreană, dar cu condiții clare: respectarea drepturilor omului este una din ele. Avocatul Promo-LEX Vadim Vieru a salutat condiționarea strictă a asistenței financiare, or, spune el, respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului este într-o continuă degradare. De cealaltă parte, președinta Maia Sandu a fost tranșantă: dacă Tiraspolul nu acceptă condițiile, va trebui să-și caute singur soluții. Deși de la propunerea UE au trecut deja șase zile, Tiraspolul rămâne în tăcere. Va risca să piardă sprijinul european sau va ceda în fața condițiilor impuse? Rămâne să vedem.
Pe malul drept al Nistrului, sprijinul european va ajunge la toți cetățenii, inclusiv sub formă de compensații la energia electrică până la sfârșitul anului. „Vom acoperi creșterile la tarif”, a dat asigurări ministrul Alexei Buzu. Oamenii au salutat această decizie, deși mecanismul exact prin care vor fi distribuite compensațiile din fondurile UE nu a fost încă anunțat. Așadar, în doar o săptămână, Uniunea Europeană a oferit Republicii Moldova un ajutor financiar echivalent cu suma alocată în patru ani: 250 de milioane de euro. Experții avertizează că fondurile trebuie gestionate „responsabil”, în timp ce Ursula von der Leyen a transmis un mesaj clar: Bruxellesul va sprijini Republica Moldova în integrarea pe piața energetică europeană pentru a elimina dependența de Rusia. „Moscova folosește energia drept instrument de șantaj, așa cum a procedat și în relația cu Uniunea Europeană”, a scris șefa Comisiei Europene pe X.
Criza energetică forțează schimbări și în stânga Nistrului. Regimul nerecunoscut de la Tiraspol a decis să mențină starea de urgență în economie și, surprinzător, să anuleze „legea” din 2018 care permitea dezvoltarea tehnologiilor blockchain. Motivul? Fără gaze ieftine sau gratuite din Rusia, fermele de criptomonede din regiune nu mai pot funcționa. Jurnalistul de investigație Ilie Gulca consideră, însă, că această măsură ar putea fi temporară. Viitorul fermelor de criptomonede din regiune depinde acum de un singur lucru: dacă regiunea va primi sau nu gaz la preț preferențial.
Între timp, Energocom a anunțat că a livrat peste 17 milioane de metri cubi de gaze naturale europene în stânga Nistrului, în prima săptămână din luna februarie. După o lungă tăcere, așa-zisul lider de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a mulțumit Chișinăului pentru ajutor. Rămânea, însă, întrebarea: sunt aceste volume utilizate în scopuri umanitare sau redirecționate în alte interese? Experții spuneau că Chișinăul are pârghii să controleze situația și chiar să oprească livrările, dacă se confirmă abuzuri. De altfel, autoritățile constituționale au vizitat în această săptămână, în premieră, obiective industriale pe malul stâng al Nistrului. Află ce au constatat experții – AICI.
Sprijinul Uniunii Europene și al României ajută Republica Moldova să reducă dependența de energia rusească, susține ambasadorul moldovean la București. Totuși, o analiză a Centrului „Expert-Grup” arată că dependența acută de energia de import rămâne principala vulnerabilitate economică a țării.
Să ne uităm, acum, și la partea plină a paharului. Crizele energetice cu care se confruntă Republica Moldova din 2022 i-au determinat pe mulți moldoveni să adopte măsuri de eficiență energetică pentru a reduce impactul facturilor mari. În această săptămână, am descoperit povestea lui Vladimir Ursu. Cu sprijinul Uniunii Europene, el a instalat un colector solar care produce energie termică, iar acum se bucură de facturi mici la energie. Dacă ți-am stârnit curiozitatea, află întreaga poveste a lui Vladimir AICI.
Veștile bune nu se opresc aici! După mai bine de trei decenii de absență, postul public de televiziune Moldova 1 a revenit în casele din stânga Nistrului. Decizia a fost salutată atât de autoritățile de la Chișinău, cât și de conducerea Companiei „Teleradio-Moldova”, care consideră că această evoluție „contribuie la fortificarea legăturilor dintre locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului, facilitând accesul la informații veridice și la o diversitate de conținuturi media”. Reluarea transmisiunii postului public Moldova 1 în raioanele din estul Republicii Moldova, după atâta timp, este o realizare semnificativă, care „demonstrează că există speranțe pentru reintegrarea țării”, consideră, la rândul său, deputatul Roman Roșca.
Săptămâna care trece a fost plină de „surprize” și pe plan politic. Comisia Electorală Centrală a cerut dizolvarea Partidului „Șansă”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, iar la cinci ani după ce a fugit din țară, Vladimir Plahotniuc a fost dat oficial în urmărire de Interpol. Pe fondul acestor evoluții, o declarație a președintei Maia Sandu – în care afirmă că vetting-ul a fost pus pe pauză ca urmare a deciziei președintelui american de a suspenda finanțările externe – a stârnit controverse. În timp ce șefa statului susține că Chișinăul caută soluții pentru a obține finanțări din UE pentru evaluarea externă a procurorilor și a judecătorilor, Ministerul Justiției și Comisia Vetting au respins aceste afirmații, menționând că procesul continuă fără întrerupere.
În capitală, disputele dintre primarul Ion Ceban și reprezentanții partidului de guvernare au continuat și în această săptămână. Edilul capitalei a respins decizia Consiliului Municipal de a anula taxa de salubrizare și a amenințat cu acțiuni în judecată. În paralel, aprobarea bugetului municipiului pentru 2025 întârzie, iar consilierii municipali se acuză reciproc de blocaje. În mijlocul acestor neînțelegeri, locuitorii capitalei s-ar putea confrunta cu o creștere a tarifelor pentru apă, din cauza scumpirii energiei electrice. Iar mașinile care sunt parcate neregulamentar vor fi evacuate doar dacă creează blocaje. Vezi ce cred șoferii despre amendamentul PAS – AICI.
Două cazuri revoltătoare au captat atenția publicului în aceste zile: un tânăr a decedat subit în timp ce era audiat de polițiști în calitate de martor, iar un alt bărbat, cetățean al Republicii Moldova, ar fi fost răpit în plină zi, din centrul capitalei, de așa-ziși milițieni din regiunea transnistreană. Pe fondul acestor tragedii, cazul femeii de afaceri care și-a pierdut viața în timpul unei proceduri estetice la un salon de înfrumusețare care funcționa fără autorizațiile necesare continuă să fie în atenția presei. Soțul și avocatul victimei au făcut mărturii cutremurătoare și au cerut dreptate într-o conferință de presă, iar șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a reconstituit filmul tragediei într-un interviu pentru Teleradio-Moldova. Între timp, anestezista implicată în cazul decesului femeii de afaceri în vârstă de 35 de ani a fost reținută la o săptămână după tragedie, iar autoritățile promit să continue investigațiile.
Altele pe scurt:
- „Am câștigat o șansă la viață”: Descoperă povestea emoționantă a unei femei care a beneficiat de transplant de ficat din România;
- Povestea unui cuplu care, la 90 de ani, se mândrește cu șase decenii de căsnicie: „Nu am suporta să trăim nici măcar o zi departe unul de celălalt”;
- Pensionarii cu un stagiu de peste 40 de ani, dar care au o pensie mică, vor primi o alocație minimă majorată;
- De la poduri de flori la poduri de piatră: Proiectele de infrastructură peste Prut prind contur;
- Administratorii companiilor anticipează pentru 2025 creșteri de până la 16% pentru orice tip de materiale de construcții;
- Începând cu 15 februarie, se scumpesc biletele la tren. Află cum justifică majorările de preț CFM și ce spun călătorii.
