RETROSPECTIVA // Pe ultima sută de metri a actualei legislaturi, R. Moldova a organizat un summit istoric, a anulat alegerile de la Boldurești și va electrifica prima porțiune de cale ferată
Uniunea Europeană a deblocat prima tranșă din Planul de Creștere pentru R. Moldova în valoare de 270 de milioane de euro, va aloca încă 60 de milioane de euro pentru consolidarea sistemului nostru de apărare și va elimina, de la 1 ianuarie 2026, costurile suplimentare pentru serviciile de telefonie accesate de moldoveni pe teritoriul UE.
Totodată, R. Moldova a obținut finanțare de la UE pentru a construi, în premieră, o porțiune de cale ferată complet electrificată și se pregătește să-și ia rămas-bun de la componența actuală a Parlamentului, care a contribuit la fixarea obiectivului de integrare europeană în Constituția R. Moldova.
Summitul R. Moldova – UE, „cel mai important semnal politic”
„Viitorul Moldovei și al cetățenilor săi este în Uniunea Europeană”; „Republica Moldova este pregătită să deschidă capitolul de negociere privind valorile fundamentale”; „Uniunea Europeană va proteja libertatea, democrația, identitatea și securitatea Republicii Moldova” sau „Moldova este pregătită să contribuie la această mare construcție europeană a păcii, bunăstării și solidarității”. Acestea sunt câteva dintre declarațiile care au marcat săptămâna ce se încheie și au fost rostite de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, António Costa, de președinta Maia Sandu sau se regăsesc în Declarația comună semnată în cadrul primului summit R. Moldova – UE, desfășurat la Chișinău pe 4 iulie.
La summitul catalogat ca fiind „istoric” atât de către autorități, cât și de experți, Uniunea Europeană a transmis „cel mai important semnal politic” pentru integrarea europeană a R. Moldova, a declarat, la Radio Moldova, fostul negociator-șef al României pentru aderarea la UE, Leonard Orban.
„Uniunea Europeană este hotărâtă să facă eforturile necesare pentru ca Republica Moldova să devină stat membru, atunci când va fi pregătită”, a subliniat Leonard Orban, atenționând că „o eventuală victorie a unor forțe proruse (la alegerile parlamentare din toamnă – n.r.), mai puțin dispuse să continue cu adevărat parcursul european, ar putea bloca întregul proces de negociere”.
Ajutor concret de la UE, critici din Rusia
Declarația comună, semnată de liderii UE și ai R. Moldova la summitul european de la Chișinău conține 17 paragrafe și o anexă de priorități concrete pentru procesul de aderare, politica externă și de securitate comună, energie, transport, digitalizare, competitivitate și dimensiunea socială a integrării europene.
Totodată, cei 270 de milioane de euro, anunțați de Ursula von der Leyen ca primă tranșă din Planul de Creștere pentru R. Moldova în valoare de 1,9 miliarde de euro, vor finanța proiectele incluse în „Bugetul +PLUS”, cum ar fi reabilitarea a circa 200 km de drumuri regionale și raionale, renovarea drumurilor locale în peste 100 de localități; modernizarea cantinelor din toate școlile, pentru a oferi mese gratuite elevilor de gimnaziu; dotarea a 130 de localități cu echipamente pentru gestionarea deșeurilor etc.
La scurt timp după încheierea primului summit Republica Moldova - Uniunea Europeană, organizat la Chișinău, Comisia Europeană a anunțat că cetățenii moldoveni vor putea folosi, începând cu 1 ianuarie 2026, serviciile de telefonie mobilă în Uniunea Europeană fără a plăti costuri suplimentare pentru roaming. Mai exact, moldovenii vor putea efectua apeluri, trimite SMS-uri și accesa internetul mobil în statele membre ale Uniunii Europene la aceleași tarife ca acasă.
În pofida acestor vești bune pentru R. Moldova, presa rusă a prezentat summitul ca fiind un act de „sfidare” față de „voința majorității” populației, care „nu ar susține” integrarea în UE.
Pod spre UE și spațiu aerian protejat
Republica Moldova va avea, în premieră, o porțiune de cale ferată complet electrificată, pe segmentul Ungheni - Iași, și va moderniza podul feroviar peste Prut. Vestea a venit în această săptămână de la Bruxelles, iar proiectul va fi realizat în parteneriat cu România și va beneficia de sprijin financiar în valoare de 33,8 milioane de euro din partea Comisiei Europene, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF). Din această sumă, circa 7,2 milioane de euro vor fi investiți pe partea moldovenească, în lucrări precum modernizarea podului Eiffel de la Ungheni, instalarea sistemului de electrificare și reabilitarea infrastructurii existente.
Între timp, Chișinăul întreprinde măsuri pentru a-și proteja spațiul aerian, penetrat ilegal în ultimii ani de drone și rachete rusești în drumul lor către ținte ucrainene. Potrivit unui proiect votat în prima lectură de către Parlament, R. Moldova își rezervă dreptul de a intercepta orice aparat de zbor care este considerat o amenințare la adresa securității statului. Acest proiect de lege va permite Republicii Moldova să achiziționeze mai multe tipuri de sisteme de monitorizare și protecție a spațiului aerian.
Experții susțin că, astfel, va fi stabilit cadrul legal pentru ca Ministerul Apărării să poată lua măsuri de neutralizare a obiectelor care încalcă spațiul aerian al Republicii Moldova.
Parlamentul își încheie mandatul, iar Boldureștiul se pregătește de alegeri
Actuala legislatură a Parlamentului de la Chișinău, aleasă pe 11 iulie 2021, se află pe ultima sută de metri a mandatului său, iar cetățenii își vor alege noii deputați pe 28 septembrie curent. Analiștii spun că actuala legislatură, dominată de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), a reușit să facă pași decisivi în parcursul european al R. Moldova, inclusiv să susțină reforme majore și să introducă obiectivul de integrare europeană în Constituție. Totodată, actualul Parlament i-a făcut dreptate, după 30 de ani, limbii române în Constituție.
Totuși, atât experții, cât și rapoartele Asociației „Promo-LEX” remarcă lipsa de transparență a majorității parlamentare, adoptarea în grabă a inițiativelor legislative, unele dintre care de calitate îndoielnică, precum și ignorarea opoziției proruse.
„Parlamentul a funcționat mai curând ca o mașină de vot – eficientă în adoptarea proiectelor venite din partea Executivului, dar mai puțin ca o instituție a dezbaterii, a pluralismului și a contrabalansării democratice”, a declarat fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, pentru Moldova 1.
Dacă cetățenii R. Moldova vor merge în toamnă la urne pentru a-și alege deputații, locuitorii de la Boldurești, raionul Nisporeni, vor trebui să-și aleagă din nou primarul, cel mai probabil în această vară, după ce rezultatele alegerilor noi au fost anulate de Curtea de Apel Nord, în baza unei contestații depuse de contracandidatul lui Nicanor Ciochină. Acesta a câștigat, pe 1 iunie, funcția de primar la Boldurești cu o diferență de doar 14 voturi și a consternat o țară întreagă. Ciochină, fost șef al Inspectoratului de Poliție Nisporeni, este cercetat penal după ce ar fi lovit mortal un copil de 14 ani din aceeași localitate, a fugit de la fața locului și ar fi încercat să șteargă urmele crimei.
Nicanor Chiochină acuză „o comandă politică” și spune că va candida din nou la conducerea primăriei, iar Comisia Electorală Centrală a anunțat că se va întruni pe 7 iulie pentru a lua o decizie privind organizarea unor alegeri repetate la Boldurești.
Alte titluri importante ale săptămânii:
Radio Moldova Comrat, lansat pe 1 iulie: 12 ore de emisiuni locale în limbile găgăuză și rusă
Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, își va afla sentința pe 5 august
Oficial: Serebrian și Kulminski sunt noii ambasadori ai R. Moldova în Turcia și SUA
Temperaturi sufocante și lipsă de ploi la început de iulie. Sudul țării, cel mai afectat de arșiță
Salarii plătite în tranșe: regiunea transnistreană se confruntă cu un colaps economic sever
Niciodată prea târziu: la 59 de ani, și-a luat a doua diplomă de licență
Infrastructura rutieră este în pericol: peste 90% din mărfuri, transportate pe cale auto
