RETROSPECTIVA // Moscova aplică zece instrumente pentru a influența votul în R. Moldova, Plahotniuc face „joc dublu”, iar „Moldovagaz” pierde licența pentru furnizarea gazelor
„Imixtiunea fără precedent” a Federației Ruse în alegerile parlamentare din 28 septembrie, scoasă la iveală după ședința Consiliului Suprem de Securitate al R. Moldova, o controversată conferință a suveraniștilor organizată la Chișinău, consimțământul fostului lider al democraților, Vladimir Plahotniuc, pentru extrădarea sa în R. Moldova, micșorarea tarifelor la energia electrică și anunțul privind retragerea licenței deținute de SA „Moldovagaz” pentru furnizarea gazelor naturale sunt principalele subiecte ale săptămânii 28 iulie – 3 august 2025.
Milioane de la Moscova pentru deturnarea alegerilor
Federația Rusă își dorește preluarea controlului asupra R. Moldova și, pentru a-și atinge scopul, pregătește „o imixtiune fără precedent” în alegerile parlamentare care vor avea loc pe 28 septembrie. Planurile Moscovei au fost făcute publice de președinta Maia Sandu pe 30 iulie, după ședința Consiliului Suprem de Securitate, membrii căruia au discutat măsurile de contracarare a celor zece instrumente puse la cale de Kremlin pentru a influența votul moldovenilor și a împiedica parcursul european al R. Moldova.
Potrivit șefei statului, Federația Rusă ar planifica alocarea a „circa 100 de milioane de euro” doar prin criptomonede pentru a finanța campanii de dezinformare, proteste, atacuri cibernetice, pentru a corupe alegătorii, a agita spiritele în Găgăuzia și regiunea transnistreană, a dezinforma diaspora, inclusiv prin implicarea bisericii supuse Moscovei și sportivilor coordonați de grupări criminale etc.
Maia Sandu a atenționat cetățenii R. Moldova că se pot trezi cu credite în băncile rusești „despre care nici nu cunoașteți” și i-a îndemnat să nu ofere datele personale în schimbul unor promisiuni financiare obscure.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, a comentat scurt acuzațiile lansate la Chișinău, afirmând că Rusia (care deține ilegal trupe în R. Moldova și a atacat militar Ucraina – n.r.), „nu se implică în treburile interne ale altor state”.
„MEGAunire” suveranistă la Chișinău
Pentru a contracara ingerințele externe în procesul electoral, este necesară o comunicare eficientă cu cetățenii, inclusiv despre consecințele corupției electorale, după ce pedepsele au fost înăsprite, este sfatul specialiștilor adresat autorităților.
Federația Rusă susține financiar trei categorii de inițiative politice în Republica Moldova, a mai anunțat Maia Sandu după ședința CSS. Una dintre acestea ar fi reprezentată de așa-numitul „curent suveranist”, care răspândește idei eurosceptice, în interesul Moscovei, a arătat șefa statului la o zi după ce la Chișinău tocmai se încheiase Conferința „Make Europe Great Again” (MEGA), catalogată de analiști ca fiind un instrument de propagandă rusă.
De altfel, autoritățile au interzis accesul pe teritoriul R. Moldova pentru mai multe personaje controversate ce veneau la Chișinău pentru a participa la acest eveniment, care a adunat la un loc de la partide afiliate condamnatului fugar Ilan Șor (Partidul Moldova Mare) până la unele declarate proeuropene (Coaliția pentru Unitate și Bunăstare) sau unioniste (Partidul Democrația Acasă).
De ce are nevoie Rusia de Plahotniuc
Fugarul Vladimir Plahotniuc și-a exprimat oficial, pe 29 iulie, acordul să fie extrădat din Grecia în R. Moldova unde este învinuit de spălare de bani în proporții deosebit de mari, escrocherie, implicarea în „frauda bancară” etc. și riscă până la 15 ani de pușcărie.
Procuratura Generală dă asigurări că a transmis autorităților elene toate documentele necesare extrădării oligarhului, care pretinde că puterea de la Chișinău nu l-ar vrea „acasă” și invocă o pretinsă „luptă cu oponenții politici”.
Experții susțin că retorica lui Plahotniuc ar reprezenta un „joc dublu”, tocmai pentru a nu fi extrădat în R. Moldova, invocând „persecuții politice”.
O investigație a The Insider a arătat că oligarhul a călătorit de mai multe ori la Moscova în ultimul an, sub nume fals, unde ar fi avut mai multe întâlniri cu adjunctul șefului Administrației Prezidențiale de la Kremlin, Dmitri Kozak. Rusia ar fi vrut să obțină, cu ajutorul lui Plahotniuc, controlul asupra Parlamentului R. Moldova după alegerile din toamnă, prin intermediul unor politicieni controlați de oligarh, a scris The Insider.
Între timp, concurenții electorali se prezintă, rând pe rând, la Comisia Electorală Centrală pentru a se înregistra în cursa electorală, cei mai mulți fiind candidați independenți – 13 la număr. În această săptămână, CEC a înregistrat concurentul cu nr.2 în buletinele de vot – Partidul Democrația Acasă - după ce anterior a aprobat și candidații Partidului Acțiune și Solidaritate pentru parlamentarele din toamnă. Totodată, în cursa electorală a fost admis Blocul electoral „Patriotic al Socialiștilor, Inima și Viitorul Moldovei”.
„Moldovagaz”, out de pe piața gazelor
R. Moldova schimbă furnizorul de gaze naturale. SA „Moldovagaz”, filială a concernului rus „Gazprom”, ar putea rămâne fără licența pentru furnizarea gazelor naturale în R. Moldova, după ce nu a îndeplinit, până la 31 iulie, condițiile privind separarea activităților de producție, transport și distribuție a gazelor. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) va lua decizia finală luni, 4 august, iar directorul general al SA „Moldovagaz”, Vadim Ceban, a declarat pentru Moldova 1 că „noi rămânem încă proprietar al rețelei de transport al gazelor” și compania „va presta servicii către Energocom (entitatea care va prelua atribuțiile de la „Moldovagaz” – n.r.) ce ține de facturare și deservirea clienților”.
Condițiile au fost impuse în contextul implementării Pachetului Energetic III și fac parte din efortul autorităților de la Chișinău de a reduce dependența R. Moldova de gazele rusești, folosită de-a lungul anilor de Moscova drept pârghie de șantaj la adresa statului nostru, pentru a nu avansa în parcursul european. În anul 2022, la câteva luni după ce a declanșat războiul împotriva Ucrainei, „Gazprom” a decis unilateral să nu mai furnizeze gaze malului drept al Nistrului, cele 5,7 milioane de metri cubi pe zi fiind livrate doar în stânga Nistrului. De la începutul anului curent, și regiunea transnistreană are probleme legate de livrarea gazelor rusești.
Criza energetică provocată de „Gazprom” a determinat inclusiv majorarea tarifelor la energia electrică, ultima dată în luna ianuarie curent. În această săptămână, cu circa două luni înainte de alegerile parlamentare, ANRE a decis reducerea tarifelor până la 3 lei și 59 de bani per kilowatt pentru consumatorii din centrul și sudul R. Moldova și până la 4 lei pentru cei din nord. Totuși, până în ianuarie curent, consumatorii deserviți de „Premier Energy” achitau mai puțin - 2 lei 34 de bani per kWh, iar cei din nord - 2 lei și 84 de bani.
Pentru a spori securitatea energetică a statului, autoritățile au mai inițiat, cu sprijinul UE, construcția a trei linii aeriene de înaltă tensiune care vor interconecta sistemul nostru cu cel românesc. Una dintre acestea este linia electrică aeriană (LEA) 400 kV Bălți – Suceava, pentru proiectarea căreia a fost lansată, în această săptămână, o licitație internațională.
Vedeți mai jos alte titluri importante ale săptămânii:
Economic
Negureniul intră pe harta energiei verzi: noul parc solar ar putea alimenta 26.000 de gospodării
O familie a lăsat Chișinăul pentru a se întoarce în satul natal și a-și dezvolta o afacere
Maia Sandu: „Modernizarea Aeroportului din Mărculești va crea noi locuri de muncă”
Sistemul MIA Plăți Instant, disponibil pentru 120 de servicii publice
Social
Aplicația și site-ul cu posturi tv rusești interzise, blocate pe teritoriul R. Moldova
Top 10 licee din R. Moldova cu cea mai mare medie la Bac-2025
Politic
