Cum văd chișinăuienii schimbarea orașului: „Mai verde, mai curat, mai frumos de la an la an”
De la an la an, municipiul Chișinău devine tot mai verde, mai curat și mai frumos – aceasta este părerea locuitorilor capitalei, intervievați de Radio Moldova cu prilejul sărbătorii hramului. Centrul orașului, precum și parcurile sunt locurile preferate de chișinăuieni, au spus aceștia la emisiunea „Zi de Zi”.
„Îmi place la Chișinău cel mai mult Parcul Dendrariu. Probabil, este cel mai frumos loc”.
„Locuiesc la Chișinău de șase ani, am venit din raionul Fălești. Am rămas singură și am venit mai aproape de copii. Este diferită viața la sat de cea de la oraș. Aici parcurile îmi plac, la concerte să merg, la teatru”.
„Totul este frumos. Trăiesc aici de vreo 20 de ani. Îmi place Parcul Central, Parcul Dendrariu”.
„Chișinăul s-a schimbat mult, acum e raiul pe pământ. Depinde mult și de noi, depinde mult de societate”.
„Sectorul Buiucani cel mai mult îmi place. S-a făcut reparație la Parcul La Izvor, Parcul Alunelul, Parcul Dendrariu”.
„Când organizez să mă văd cu cineva – locul întâlnirii este la monumentul lui Ștefan cel Mare”.
„Cred că cel mai mult iubesc parcurile”.
„Când eram tineri, ne duceam mereu la monumentul lui Ștefan cel Mare, acum cu copiii venim în parcuri, acestea sunt amenajate, prietenoase”.
„A început infrastructura Chișinăului să se dezvolte, a devenit un oraș mult mai frumos, foarte plăcut pentru noi chișinăuienii”.
De-a lungul anilor, în municipiu mai multe străzi au fost redenumite. Redenumirea unei străzi nu înseamnă doar o schimbare de nume pe o placă, ci poate marca un gest de asumare istorică, de reconfigurare a memoriei colective și de reafirmare a valorilor unei comunități, a afirmat arheologul și directorul Asociației Naționale a Tinerilor Istorici din Moldova, Sergiu Musteață, la emisiunea „Zi de Zi”.
„Analizând o stradă sau altă, îți dai seama ce preferințe au avut regimurile politice, fie că vorbim de regimul țarist, fie că vorbim de administrația românească din perioada interbelică, fie că discutăm deja de particularitățile regimului totalitar comunist sau ce s-a întâmplat cu noi după dizolvarea imperiului sovietic și cum am încercat să remodelăm sau cum să scoatem în evidență anumite aspecte ce ne aparțin nouă ca neam, ca tradiție”, a menționat Sergiu Musteață.
Unele intenții pot fi binevenite, potrivite, dar trebuie să ținem cont și de costurile care le aduc, a mai subliniat Sergiu Musteață: „Adică, pe de o parte, beneficiul cultural, moral, pe de altă parte, toată lumea trebuie să-și schimbe buletinul de identitate, modificări în cadastru, modificări în cărțile de inventar”.
Chișinăul, capitala Republicii Moldova, își serbează hramul, pe 14 octombrie, dată la care creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc Acoperământul Maicii Domnului. Decizia de a marca hramul orașului Chișinău pe 14 octombrie este din anul 2000. Până atunci, din anul 1995, Ziua orașului se sărbătorea în a doua duminică a lunii octombrie.
CITIȚI ȘI:
Populația Chișinăului a crescut cu aproape 8% în ultimii zece ani, dar natalitatea rămâne scăzută
Chișinău sărbătorește Hramul Capitalei cu rugăciuni și binecuvântări
Depuneri de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, de hramul orașului Chișinău
Hramul orașului Chișinău: Primăria anunță programul pentru 14 octombrie
Chișinăul atrage și crește. Capitala nu mai face față fluxului de oameni, spun experții
